Statuile de pe Insula Paștelui riscă să fie „pierdute” pentru totdeauna

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Moaiul Ahu Tahai, situată în partea de est a insulei Rapa Nui, cunoscută și sub numele de Insula Paștelui, are o înălțime impresionantă de 4,5 metri. Sculptată într-o rocă vulcanică moale, statuia „privește” solemn spre insulă, cu spatele la golf.

Tahai („locul unde apune soarele”) și celelalte aproximativ o mie de statui moai de pe insulă au fost ridicate aproximativ între anii 1100 și 1700 ca o reprezentare a strămoșilor din Rapa Nui.

Monoliții stoici au vegheat asupra clanurilor polineziene în luptă, au îndurat jafurile colonizatorilor și au supraviețuit tratamentului dur al britanicilor – care se presupune că au tras în moai pentru a se antrena la țintă în timp ce ocupau insula pentru creșterea oilor în anii 1900.

Cel mai mare „dușman” al statuilor: încălzirea globală

Cu toate acestea, cel mai recent adversar al statuilor ar putea fi cel mai aprig din zilele noastre: criza climatică. Fața lui Ahu Tahai și-a pierdut treptat trăsăturile originale, inclusiv tăietura nasului și orbitele ochilor. Mâinile sale, cândva proeminente, sunt acum aliniate în corp.

„Formele se pierd din cauza eroziunii straturilor de rocă”, spune Daniela Meza Marchant, conservator al comunității indigene Ma’u Henua, care se ocupă de siturile arheologice sacre de pe insulă.

În ultimele trei decenii, insula s-a confruntat cu o reducere semnificativă a precipitațiilor, ploile torențiale, acestea având loc tot mai sporadic, transmite The Guardian.

„Avem o vreme mult mai extremă decât înainte. Perioade cu multe precipitații, urmate de perioade prelungite de secetă”, mai explică Meza Marchant.

Aceste ploi torențiale au un efect devastator asupra moai-urilor, care sunt sculptate din rocă vulcanică moale numită tuf, un material care, prin natura sa, este susceptibil de a fi deteriorat, erodat de vânt și ionizat de ploaie.

Restaurarea statuilor, proces anevoios și scump

Meza Marchant restaurează cele mai deteriorate moaiuri prin curățarea de microorganisme invazive, cum ar fi lichenii și mușchii, și prin aplicarea unui tratament specializat pentru a întări piatra, urmat de un hidrofug pentru a o proteja de deteriorarea cauzată de ploaie.

Este un proces costisitor, dar și complicat, din cauza relației tensionate dintre locuitorii din Rapa Nui și guvernul aflat la 3.700 km distanță, în Chile, care a anexat insula în 1888.

Transportul produselor de conservare specializate din Italia către această insulă îndepărtată din Pacific este excesiv de costisitor din cauza taxelor de import din Chile, care sunt „chiar mai scumpe decât produsele în sine”, potrivit lui Meza Marchant.

Ultima dată când Meza Marchant a efectuat lucrări de conservare a moaiului a fost în 2017, pe Ahu Huri a Urenga – singurul moai cu patru mâini. Lucrările au durat trei luni și au fost efectuate împreună cu specialiști italieni de la Istituto Lorenzo de’ Medici, cu serviciul forestier național din Chile și cu comunitatea indigenă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

6 schimbări climatice care s-au întâmplat în Europa în urmă cu 1 milion de ani

Schimbările climatice îngrijorează producătorii de bere și de înghețată

Ce putem face fiecare, la nivel individual, pentru a combate schimbările climatice?

Cum ar arăta lumea cu peste 3 grade Celsius din cauza crizei climatice?