Un tezaur din argint al dacilor a fost găsit de arheologi amatori în comuna Breaza din Mureș

Detectori amatori de metale au descoperit o colecție uimitoare de bijuterii din argint, primele dovezi ale unei așezări dacice în județul Mureș, România.

Arheologii amatori Dionisie-Aurel Moldovan și Sebastian-Adrian Zăhan nu s-au așteptat niciodată să dezgroape o comoară de bijuterii din argint care ar putea rescrie cărțile de istorie.

• Siturile arheologice sunt amenințate de schimbările climatice, avertizează experții
• Cum se protejau strămoșii noștri de arsurile solare?

Regatul dacilor fusese considerat multă vreme absent din comuna Breaza, județul Mureș, în centrul României. Atunci când a predat tezaurul autorităților statului, Muzeul Județean Mureș a confirmat că originile sale erau dacice, dar cum a ajuns aici? De ce a fost aici?

Comoara a stârnit mai multe întrebări decât răspunsuri. Ar putea fi o locuință dacică antică sau chiar o așezare care așteaptă să fie descoperită sub suprafață? Potrivit experților, descoperirea atestă tocmai asta.

Războinici iscusiți, dacii s-au extins în Europa Centrală până la Dunăre, în sud, și Marea Neagră, în est.

Colecția de bijuterii a unui aristocrat

Dacii au o istorie bogată, care include confruntări istorice cu Imperiul Roman. Cu toate acestea, tradiția lor artistică rămâne relativ necunoscută. În secolele al V-lea și al IV-lea î.Hr., dacii dezvoltaseră deja o cultură bogată a meșteșugurilor.

Utilizarea aurului și argintului poate fi urmărită până în anul 350 î.Hr. sau cu peste 2.400 de ani în urmă. Descoperirea recentă a unui tezaur de argint evidențiază acest aspect ignorat al culturii lor.

Colecția, care cântărea aproape jumătate de kilogram, include o brățară circulară din argint decorată cu motive vegetale, două broșe cu noduri, o fibulă mai mică cu patru noduri, un lanț de gât terminat cu o verigă din care atârnă capete atașate la trei pandantive și un brâu din plăci ovale fixate cu o serie de verigi. Cel mai probabil, la brâu era atașată o placă dreptunghiulară decorată cu motive solare.

Un membru proeminent al aristocrației dacice a purtat acest argint cu detalii complicate la ocazii speciale, dar muzeul nu poate confirma încă dacă tezaurul a aparținut unui bărbat sau unei femei. Oricine ar fi fost el sau ea, bijuteriile transmiteau splendoarea bogăției lor.

Muzeul nu poate confirma dacă tezaurul a aparținut unui bărbat sau unei femei

Potrivit Muzeului din Mureș, proprietarul tezaurului l-ar fi putut ascunde sub pământ ca ofrandă adusă unei divinități sau pentru a ascunde bunurile într-un moment de răscruce.

Există multe semne de întrebare cu privire la motivul pentru care proprietarul a renunțat la averea sa, deoarece nu a recuperat-o niciodată.

Regiunea central-nordică și vestică a României a fost nucleul teritoriului dacilor. Dar bijuteriile prezintă primul indiciu clar că dacii au fost prezenți în această regiune din centrul României, anume în județul Mureș. Până acum, arheologii nu au găsit nicio dovadă a prezenței lor, ceea ce i-a determinat pe experți să concluzioneze că o locuință, așezare sau cetate trebuie să se afle în apropiere, scrie InterestingEngineering.

Tezaurul de argint este în prezent documentat, studiat și expus la Muzeul Județean Mureș, arată un comunicat de presă.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Încă un bărbat a fost arestat în cazul furtului tezaurului dacic de la Muzeul Drents

Mesajul „neobișnuit” găsit pe un sfinx din bronz dintr-o fostă așezare dacică

Artefacte romane și monede dacice, recuperate și predate muzeelor din Mehedinți, Dolj și Alba

Cetatea dacică de la Sarmizegetusa va fi restaurată