Povestea Monstrului din Loch Ness

Monstrul din Loch Ness, cunoscut și sub numele de Nessie, este o creatură legendară despre care se spune că ar trăi în Loch Ness, în Scoția. Au existat numeroase observații, povești, speculații și rapoarte de-a lungul anilor cu privire la această posibilă entitate, dar nu au fost găsite niciodată dovezi concludente ale existenței sale. Prin urmare, probabil că multe dintre presupusele apariții să fi fost atribuite identificării greșite a unor fenomene naturale, cum ar fi valurile sau a unor resturi plutitoare.

De asemenea, în vreme ce anumiți oameni de știință cred că legenda monstrului din Loch Ness ar putea proveni din folclorul antic sau din observarea unor pești mari sau a altor vietăți acvatice, alții sugerează că ar putea fi un fenomen psihologic, în care oamenii văd de fapt ceea ce se așteaptă să vadă.

• Plănuia Austro-Ungaria sau Serbia un război în Balcani în anul 1914?
• Examenul de Bacalaureat la 1888: „S-a întâmplat ceva neașteptat, am ieșit întâiul, cu media 9.86, cea…

Și totuși, în ciuda lipsei dovezilor științifice, monstrul din Loch Ness rămâne o legendă populară, atrăgând an de an turiști și stârnind curiozități în întreaga lume.

Monstrul din Loch Ness a fost descris ca fiind o creatură imensă, cu un gât lung și flexibil, similar celui al unui plesiozaur. Alte caracterizări îl înfățișează cu o cocoașă proeminentă și o înotătoare caudală mare. De trăit, se știe că ar trăi în adâncurile lacului Loch Ness, un lac mare de apă dulce din Highlands, Scoția, care se întinde pe aproximativ 37 de kilometri la sud-vest de Inverness, al cărui nume și-l trage de la râul Ness, care curge din capătul nordic. Se crede că iese la suprafață doar ocazional, că ar fi pașnic, nereprezentând nicio amenințare pentru oameni. Asta conform unor legende, deoarece altele îl descriu ca fiind mai agresiv și capabil să atace bărcile sau înotătorii. Cu toate astea, nu există nicio dovadă științifică care să confirme existența Monstrului din Loch Ness, însă cum oamenilor le plac misterul, aventura și suspansul, legenda continuă să fascineze și să inspire imaginația unora.

Dar iată ce spune National Geographic despre Monstrul din Loch Ness.

Puține sunt legendele stranii care supraviețuiesc secolelor pentru a bântui generația următoare, însă povestea ciudată a unei astfel de creaturi a persistat peste un mileniu. La data de 2 mai 1933, a apărut un articol într-un ziar local scoțian, Inverness Courier. Acesta relata despre declarația unor martori oculari, un cuplu căsătorit care susținea că a zărit o creatură mare în apele din Loch Ness. Conform celor spuse de ei, „creatura s-a deplasat singură, rostogolindu-se și scufundându-se timp de un minut, corpul ei semănând cu cel al unei balene, iar apa curgea în cascadă și se agita ca un cazan în fierbere” (…) Potrivit articolului, „timp de secole, Loch Ness a fost creditat ca fiind casa acestui monstru cu aspect înfricoșător”, iar ceea ce văzuse cuplul ar putea fi creatura care a inspirat poveștile despre miticul kelpie de apă sau calul de apă dintr-o legendă celtică, veche de peste 1 400 de ani.

La trei luni după publicarea acestui articol, a mai apărut o mărturie a altui cuplu care a spus că a văzut același lucru. Un monstru. O creatură ce semăna a dragon sau animal preistoric.

Însă, este interesant de aflat faptul că autorul primului raport a fost Alex Campbell, un corespondent independent stabilit într-un sat de pe malul Loch Ness, iar cuplul care a pretins că l-a văzut pe monstrul acvatic a fost Aldie Mackay, managerul hotelului local Drumnadrochit, și soțul acesteia. În săptămânile care au urmat publicării articolului, scrie National Geographic, Campbell a scris mai multe articole pe această temă, pentru presa scoțiană. Prin urmare, unele persoane au speculat că părțile au avut de câștigat fie din recunoașterea jurnalistică, fie din turism. De la un moment dat, s-a ajuns până acolo încât corespondentul independent a declarat că a văzut cu proprii ochi creatura – nu o dată, ci de 18 ori, uneori chiar „de foarte aproape”.

Dar povestea a mers mai departe, ajungând pe mâinile lui Philip Stalker de la ziarul național The Scotsman care, după ce a stat de vorbă cu Alex Campbell, a concluzionat că acesta a fost de fapt persoana care a inventat monstrul, iar monstrul ar fi fost, până la urmă, un șarpe de dimensiuni mari, ajuns acolo din mare, prin râul Ness.

Începând cu secolul al XVIII-lea, sute de navigatori au afirmat că au văzut monștri sau șerpi marini de mari dimensiuni. În urma a peste o sută de descoperiri paleontologice din secolul al XIX-lea, unii naturaliști au început să creadă că acești șerpi de mare care ar fi populat adâncurile oceanului ar putea fi plesiosauri: reptile marine mari, cu gâtul lung, care au trăit în era mezozoică, acum 252-66 de milioane de ani. În 1930, această teorie a căpătat noi valențe odată cu publicarea cărții The Case for the Sea-Serpent. Autorul acesteia, comandantul de marină Rupert Gould, care a mers la Loch Ness la sfârșitul anului 1933 pentru a efectua personal noi cercetări bazate pe cele mai recente observații, a ajuns la concluzia că acea creatură din Loch Ness era o specie de șarpe de mare care se adaptase la apa dulce. Gould a atribuit monstrului forma nervoasă a unui plesiosaur, o imagine care a rămas până în zilele noastre.

De aici, povestea misterului din Loch Ness a fost popularizată în toată presa britanică, iar în scurt timp a făcut înconjurul lumii, atrâgând din ce în ce mai mulți vizitatori și transformând locul într-o destinație turistică obișnuită.

În ceea ce privește imaginea „monstrului din Loch Ness” care a fost distribuită ani de zile peste tot, are și aceasta o poveste.

A fost publicată prima dată la 21 aprilie 1934 în ziarul londonez Daily Mail, fiind atribuită unui chirurg pe nume Robert Kenneth Wilson. În fotografia alb-negru granulate se poate vedea ceva care seamănă cu un gât și un cap mic ieșind din apele din Loch Ness. Dar, în realitate, scrie National Geographic, fotografia este opera cineastului și vânătorului de „trofee” Marmaduke Wetherell, pe care reprezentanții Daily Mail îl contractaseră cu un an înainte cerându-i să prindă ori suprindă monstrul acvatic și pe care, ulterior, l-au concediat după ce au aflat că ar fi falsificat dovezile existenței acestuia cu ajutorul unor urme de pași false. Drept urmare, și pentru a se răzbuna, Wetherell a construit din lemn capul și gâtul creaturii, le-a lipit de un submarin de jucărie și a amplasat monstrul în lac. După care, a făcut mai multe fotografii. Adevărul despre fotografie va fi descoperit abia în anii 1990.

S-au scris multe pe tema monstrului din Loch Ness, dar astăzi el face parte dintr-o lume imaginară pe care unii oameni doresc să o întrețină doar de dragul fanteziei însă, pe de altă parte, este un element al identității scoțiene și o sursă importantă de susținere a turismului local și național. Prin urmare, să continue misterul!

Sursa:

https://www.nationalgeographic.com/history/article/loch-ness-monster-legend

Vă mai recomandăm să citiți și:

Microbul „Monstrul din Loch Ness” își întinde gâtul până la 30 de ori lungimea corpului

Cea mai mare vânătoare pentru monstrul din Loch Ness din ultimii 50 de ani

O nouă teorie încearcă să explice legenda monstrului din Loch Ness. Ce ar putea fi, de fapt, Nessie?

O nouă apariție a lui Nessie? O fotografie surprinsă recent pretinde să arate misterioasa creatură din lacul Loch Ness