Ce au găsit cercetătorii într-o groapă de gunoi antică în orașul roman Pollentia

A fost descoperit un „fast-food” din epoca romană. Acum 2.000 de ani, în Mallorca romană, păsările cântătoare erau la mare căutare… pentru grătar. O nouă descoperire arheologică dezvăluie că micile păsări cântătoare erau consumate ca street food în anticul oraș roman Pollentia.

Cercetătorii au găsit o groapă de gunoi lângă ruinele unui fost local de tip „fast-food” din epoca romană, iar în ea, o mulțime de oase de sturz cântător (Turdus philomelos), alături de ceramică spartă și resturi de pește, mamifere și alte păsări. Descoperirea oferă indicii inedite despre gustările populare în perioada romană.

• Oamenii de știință au descoperit cele mai vechi zaruri din lume
• „Unabomber”, unul dintre cei mai temuţi terorişti din istorie

„După gustul meu și ținând cont de tradiția culinară locală din Mallorca, unde sturzii încă mai sunt consumați uneori, pot spune că au un gust mai apropiat de prepeliță decât de găină”, a declarat Alejandro Valenzuela, cercetător la Institutul Mediteranean de Studii Avansate din Mallorca (Spania).

Ce se mânca la un „fast-food” din epoca romană?

Într-un nou studiu publicat în International Journal of Osteoarchaeology, Valenzuela a analizat rămășițele găsite în vechiul oraș Pollentia, fondat după cucerirea Insulelor Baleare de către romani, în anul 123 î.Hr. Orașul devenise rapid un port activ, cu forum, temple, cimitire și o rețea de prăvălii. Una dintre acestea pare să fi fost o „popina”, un fel de bar de cartier unde localnicii veneau să bea un pahar de vin și să ciugulească ceva rapid.

Chiar lângă local, arheologii au găsit o groapă adâncă de aproximativ patru metri, plină cu resturi menajere, printre care și un număr semnificativ de oase de păsări. Valenzuela a fost interesat în special de micile păsări cântătoare, ale căror oase fragile se păstrează rar în situri arheologice. Cu toate acestea, în groapa de la Pollentia, oasele de sturz erau cele mai numeroase dintre toate speciile de păsări.

Cercetătorul a remarcat un detaliu interesant: majoritatea oaselor de sturz erau cranii și sternuri (osul pieptului), în timp ce oasele membrelor, care conțin cele mai cărnoase părți, lipseau aproape complet. Acest lucru sugerează că păsările au fost consumate la scară largă, iar părțile cărnoase au fost procesate sau gătite în altă parte.

Se știe din izvoarele istorice că romanii capturau păsări cântătoare în masă, cu plase sau capcane, și le vindeau către taverne. Valenzuela crede că prepararea lor presupunea îndepărtarea sternului pentru a aplatiza carnea din piept, o metodă eficientă care permitea gătirea rapidă la grătar sau prăjirea în ulei, păstrând carnea suculentă, scrie Live Science.

Pe farfurie sau pe băț?

Ceramica spartă găsită alături de oase sugerează că mâncarea putea fi servită în farfurii, ca într-o casă romană. Dar, având în vedere contextul de street food și dimensiunea mică a păsărilor, Valenzuela spune că e la fel de plauzibil ca mierlele să fi fost servite pe frigărui, pentru a putea fi mâncate pe stradă, din mers.

Pe lângă sturzi, cercetătorul a găsit dovezi că romanii din Pollentia consumau în cantități mari și găini domestice (Gallus gallus), dar și iepuri europeni (Oryctolagus cuniculus), semn clar că aceste animale făceau parte din meniul obișnuit al localului roman.

„Orașele romane aveau o relație foarte flexibilă cu mâncarea. Produsele de sezon, precum sturzii, erau ușor integrate în dieta zilnică, iar mâncarea de stradă era o componentă fundamentală a vieții urbane”, scrie Valenzuela.

Vă recomandăm să citiți și:

Călătoria incredibilă a strămoșilor lui Tyrannosaurus rex din urmă cu 70 de milioane de ani

Tehnologia cu raze X, cheia pentru deslușirea unei scrieri antice importante

De ce iubim sportul? Răspunsul se regăsește în Antichitate

În urmă cu peste 19 secole era inaugurată Columna lui Traian