Un misterios „dar către zei” de acum 2.500 de ani a fost, în sfârșit, identificat

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Un misterios „dar către zei” care constă într-o substanță de culoare portocalie găsită într-un vas de bronz descoperit în urmă cu aproximativ 70 de ani la un vechi sanctuar de lângă Pompeii, Italia, a fost în sfârșit identificat: este vorba despre miere.

După mai multe încercări eșuate de-a lungul deceniilor, cercetătorii de la Universitatea din Oxford (Anglia) au reușit să descifreze procesul chimic de degradare al acestei substanțe ciudate și au descoperit că era, de fapt, un misterios „dar către zei” greci în urmă cu aproximativ 2.500 de ani, un cadou cu totul potrivit, având în vedere că mierea este, potrivit legendei, hrana copilăriei lui Zeus.

• Cercetătorii tocmai au confirmat prima dovadă a dinozaurilor în Antarctica
• Cele mai vechi rămășițe umane din Antarctica au peste 200 de ani și o origine necunoscută

Arheologul Luciana da Costa Carvalho și echipa ei au detectat, prin tehnici avansate de cromatografie gazoasă și spectrometrie de masă, o amprentă chimică aproape identică cu cea a mierii și a cerii de albine moderne.

Un misterios „dar către zei” era nici mai mult, nici mai puțin decât miere

Totuși, compusul era mai acid decât mierea proaspătă, ceea ce este de așteptat în urma unei depozitări de lungă durată, în care zaharurile se degradează în derivați numiți furani. Acest proces apare și la ceara de albine, care fusese identificată într-o analiză anterioară, dar cercetătorii au argumentat că reziduul era mult prea complex pentru a fi doar ceară.

În timp ce testele din trecut nu au reușit să detecteze carbohidrați, noua analiză a identificat o hexoză (un zahăr simplu), dar și produși rezultați din descompunerea zaharurilor, conservate în cuprul corodat al vasului, scrie Science Alert.

Unde a fost găsit „darul”?

Sanctuarul, descoperit în 1954 în cadrul unei așezări grecești din Paestum, îi era dedicat unei divinități necunoscute. În interior, vase de bronz înconjurau un pat de fier gol, lângă care se aflau șase vase de apă (Hydria) și două amfore. „Patul gol și inaccesibilitatea sanctuarului simbolizează prezența divinității”, explică echipa de cercetare, adăugând că mierea este considerată „un simbol al nemuririi”.

În Grecia antică, mierea era folosită la scară largă, nu doar ca îndulcitor, ci și în medicină, cosmetice și ritualuri religioase.

„Reziduurile antice nu sunt doar urme a ceea ce oamenii mâncau sau aduceau ca ofrandă zeilor, ele sunt ecosisteme chimice complexe. Studiindu-le, putem înțelege cum s-au transformat în timp și deschidem astfel calea unor cercetări viitoare despre activitatea microbiană antică și posibilele ei aplicații”, spune da Costa Carvalho.

Cercetarea a fost publicată în Journal of the American Chemical Society.

Vă recomandăm să citiți și:

Mitul antic al lui Nibiru. Au descoperit babilonienii un obiect ceresc misterios în Sistemul Solar?

Regina Sobekneferu, prima femeie recunoscută oficial ca faraon. A condus un Egipt în declin

Chiar și neanderthalienii de acum 60.000 de ani aveau propriile tradiții culinare

Arheologii au descoperit morminte trapezoidale mai vechi decât piramidele egiptene