Grecii antici poluau planeta cu peste 5.000 de ani în urmă

Oamenii sunt un neam dezordonat. Oriunde trăim, lăsăm urme ale existenței noastre. Avem grămezi de gunoi fosilizate care datează de peste 100.000 de ani. Iar aceste resturi pot fi extrem de utile pentru arheologi. Așa am aflat că grecii antici poluau planeta cu peste 5.000 de ani în urmă.

Poluarea cauzată de activitățile umane nu este doar un pericol ecologic, ea reprezintă și un instrument arheologic valoros. Ne oferă indicii despre momentul în care oamenii au început să utilizeze anumite tehnologii și despre modul în care a evoluat cultura, pe baza urmelor involuntare pe care le-au lăsat în urmă, uneori cu mii de ani înainte.

• Cât durează formarea unei fosile? Iată ce ne învață o broască!
• Au trecut 61 de ani de la închiderea închisorii Alcatraz. „Stânca” unde a fost reţinut faimosul…

În astfel de urme, o echipă de arheologi din Germania și Grecia a descoperit cele mai vechi dovezi ale poluării cu plumb cauzate de activitatea umană. Mai mult, cercetătorii au reușit să lege creșterea acestei poluări de apariția și dezvoltarea unei societăți avansate, bazate pe monede, în Grecia Antică.

„Pentru că plumbul era eliberat în timpul producției de argint, printre altele, creșterea concentrației acestui metal în mediu este un indicator important al schimbărilor socioeconomice”, explică paleocercetătorul Andreas Koutsodendris, de la Universitatea din Heidelberg (Germania).

Grecii antici poluau planeta cu peste 5.000 de ani în urmă

Se pare că grecii antici poluau planeta cu peste 5.000 de ani în urmă. Plumbul rezultat din activitatea umană își face apariția în înregistrările arheologice odată cu primele procese de obținere a argintului, prin topirea și rafinarea minereurilor de plumb, acum aproximativ 5.000 de ani. Se regăsește în oasele și dinții oamenilor antici, iar mai târziu, în probele de mediu conservate în straturi arheologice. Aceste urme devin și mai evidente odată cu apariția monedelor, în urmă cu aproximativ 2.500 de ani.

Pentru a urmări evoluția poluării cu plumb în Grecia Antică, echipa lui Koutsodendris a analizat depozitele de pe fundul Mării Egee și de pe țărmurile acesteia. Cercetătorii au folosit un excavator pentru a extrage o secțiune verticală a sedimentelor marine, fiecare strat reprezentând depuneri succesive de-a lungul mileniilor.

Aceste straturi pot fi datate și analizate pentru a descoperi ce tipuri de particule ajungeau pe fundul mării în fiecare epocă. Pe lângă urmele de poluare, echipa a căutat și polen, un indicator al activității agricole care oferă o imagine mai amplă asupra societății umane din regiune.

Analiza probelor a dezvăluit cea mai veche poluare antropogenă cu plumb descoperită până acum, datând de aproximativ 5.275 de ani. Aceasta este cu 1.200 de ani mai veche decât cea mai veche poluare cu plumb identificată anterior și coincide cu începutul Epocii Bronzului în regiune, notează Science Alert.

Poluarea antică

În mod curios, cercetătorii nu au găsit urme de poluare cu plumb în straturile corespunzătoare întregii Epoci a Bronzului. Însă, în jurul anului 225 î.Hr., nivelul plumbului în mediu a crescut brusc, la scurt timp după ce o creștere similară a fost detectată în scheletele din Roma Antică.

„Aceste schimbări coincid cu cucerirea Greciei elenistice de către romani, care și-au însușit bogățiile regiunii”, explică arheologul Joseph Maran, de la Universitatea din Heidelberg.

Între timp, analiza polenului a arătat schimbări economice majore, pe măsură ce Grecia Antică a trecut de la o societate pastorală la una tot mai dependentă de monede. Această tranziție a avut un impact profund asupra mediului, fiind marcată de defrișări masive, expansiune agricolă și o creștere semnificativă a acumulării metalelor grele în ecosistem.

Romanii au intensificat exploatarea minieră și topirea metalelor precum argintul, aurul și plumbul, acesta din urmă fiind folosit inclusiv în sistemele lor de canalizare. Aceste activități au dus nu doar la poluarea mediului cu plumb, ci și la creșterea cererii de lemn pentru alimentarea cuptoarelor de topire și pentru extinderea terenurilor agricole.

„Încorporarea regiunilor grecești în sfera politică romană le-a oferit noilor conducători oportunitatea de a exploata resursele naturale ale provinciilor proaspăt cucerite. Acest lucru a dus la o creștere fără precedent a exploatării districtelor miniere din Grecia, pentru extragerea aurului, argintului și altor resurse metalice”, notează cercetătorii.

Aceste lucruri au dus, probabil, și la o creștere semnificativă a intoxicației cu plumb în rândul grecilor antici.

Acest studiu a fost publicat în Communications Earth & Environment.

Vă recomandăm să citiți și:

Un papirus descoperit în Israel dezvăluie un caz spectaculos din Imperiul Roman

Cum a reușit o civilizație din Amazon să cultive porumb pe tot parcursul anului?

Cum influențează ADN-ul de Neanderthal creierul oamenilor de astăzi?

O descoperire neobișnuită: vomă fosilizată veche de zeci de milioane de ani