O fosilă veche de 242 de milioane de ani dezvăluie secrete neașteptate despre cel mai vechi strămoș al șopârlelor

O nouă fosilă descoperită în Devon, Anglia, a dezvăluit cel mai vechi membru cunoscut al familiei șopârlelor din grupul Lepidozaurilor.

Noua specie, Agriodontosaurus helsbypetrae — care înseamnă „șopârlă cu dinți feroce” — datează de acum 242 de milioane de ani, din perioada Triasicului Mijlociu, chiar înainte ca dinozaurii să fi pășit pe Pământ.

• Cum a ajuns Rusia pe un curs de coliziune cu Japonia
• Drumul spre conflict: Serbia și anexarea Bosniei și Herțegovinei

Fosila a fost descoperită în 2015, în Formațiunea de gresii Helsby din Devon, Anglia. Descoperirile contrazic presupunerile de lungă durată privind evoluția timpurie a unuia dintre cele mai de succes grupuri de vertebrate terestre.

Timp de ani întregi, paleontologii aveau o imagine clară despre cum ar fi arătat craniul primilor lepidozauri – aproape similar cu cel al șopârlelor moderne, cu o mandibulă articulată și dinți pe cerul gurii. Însă fosilul de Agriodontosaurus a arătat că lucrurile nu au stat așa.

„Noul animal nu seamănă cu nimic descoperit până acum și ne-a făcut pe toți să ne reconsiderăm cunoștințele despre evoluția șopârlelor și a șerpilor,” a declarat Dan Marke, coordonatorul proiectului, într-un comunicat.

Un ordin cândva divers de reptile

Șopârlele, șerpii și tuatara (cunoscuți împreună ca lepidozauri) numără peste 12.000 de specii, depășind atât păsările, cât și mamiferele. Succesul lor este adesea atribuit caracteristicilor craniene specializate, precum craniul articulat și dinții pe cerul gurii, care le permit să mănânce prăzi mari sau care se zbat. Se aștepta ca aceste trăsături să fie prezente la primii membri ai grupului.

Însă noul specimen, cu un craniu de doar 1,5 cm, nu prezenta niciuna dintre aceste trăsături. În schimb, avea un craniu complet, nearticulat și, cel mai remarcabil, dinți mari, triunghiulari, comparativ cu rudele sale cele mai apropiate.

Singura caracteristică anticipată prezentă era bara temporală inferioară deschisă, sau osul obrazului — o trăsătură absentă la majoritatea șopârlelor și șerpilor moderni, dar prezentă la tuatara.

„Nu are dinți pe palat și niciun semn de articulație. Totuși, are bara temporală deschisă, deci una din trei. Și, pe deasupra, posedă niște dinți spectaculos de mari comparativ cu rudele sale apropiate,” a adăugat Marke.

Animalul nu seamănă cu nimic descoperit până acum

Deși scanările cu raze X sunt un instrument standard în paleontologie, nu au fost suficiente pentru a studia minusculul craniu de 1,5 cm al fosilei, scrie InterestingEngineering.

Pentru a obține o privire mult mai clară asupra detaliilor fine, fără a deteriora specimenul, echipa de cercetare a folosit scanări CT de mare putere cu sincrotron, în Franța și Marea Britanie.

Profesorul Michael Benton, co-coordonator al proiectului, a remarcat că, în ciuda dimensiunii reduse a fosilului, scanările detaliate i-au relevat funcționalitatea.

Creatura antică folosea probabil dinții săi mari și triunghiulari pentru a străpunge exoscheletele tari ale insectelor, similar cu modul în care se hrănește tuatara modernă.

„Acest specimen nu doar că oferă informații importante despre craniul ancestral al tuturor lepidozaurilor, dar contribuie și la cunoașterea în creștere conform căreia tuatara, deși adesea numită o fosilă vie, face parte dintr-un ordin cândva divers de reptile antice cu o istorie evolutivă bogată,” a explicat cercetătorul.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O „armură” secretă a fost descoperită sub pielea unor șopârle australiene

Mai multe specii noi de șopârle gecko simpatice, descoperite într-o regiune izolată din Cambodgia

De ce șopârlele au supraviețuit dar dinozaurii au dispărut după impactul asteroidului?

Un nou robot, inspirat de șopârle, va explora suprafața lui Marte