Începând cu anul 1930, atunci când a fost organizată prima expoziție internațională de vânătoare sub egida Consiliului Internațional al Vânatului și al Conservării Vânatului, România a fost o prezență constantă la aceste evenimente, înregistrând numeroase medalii pentru trofeele expuse. Însă ceea ce s-a întâmplat în anii când Nicolae Ceaușescu s-a aflat la conducerea României a atins absurdul și în ceea ce privea trofeele vânătorești. La expozițiile internaționale și în cataloagele de vânătoare internaționale la care a participat România în perioada celor aproape 25 de ani cât a condus țara dictatorul, numele lui Ceaușescu „apare ca unic stăpân al vânatului din România”.
Prima expoziție de vânătoare internațională sub egida Consiliului Internațional al Vânatului și al Conservării Vânatului (CIC) a avut loc în Germania la Leipzig în anul 1930. De atunci și până în 1989, în Europa au fost organizate 22 de expoziții internaționale sau mondiale de vânătoare, iar România a participat cu trofee la aproape toate.
De fiecare dată, România a obținut multe trofee de vârf, recorduri mondiale sau naționale la capră neagră, urs-blană, cerb comun, căprior etc.
„Din cele 22 de expoziții, doar la trei au participat peste 24 de țări din toată lumea, țări care au prezentat și au expus un număr semnificativ și reprezentativ de trofee de vânat, caracteristice fiecărei țări în parte.
Aceste expoziții mondiale au fost organizate la: Budapesta – Ungaria, 27 iulie – 30 septembrie 1971; Plovdiv – Bulgaria, 14 iunie – 12 iulie 1981, şi Nürnberg – R.F. Germania, 23 mai – 11 iunie 1986”, scrie Vasile Crișan, unul dintre specialiștii silvici care s-a ocupat vreme de mai bine de două decenii de organizarea unor partide de vânătoare la care a participat Nicolae Ceaușescu.
În cataloagele expozițiilor internaționale de vânătoare de atunci, Ceaușescu apare ca deținător al unor trofee de vârf la unele specii, ocupând primele locuri în ierarhia mondială sau națională.
„Conform acelorași cataloage ale expozițiilor internaționale de vânătoare, trofeele vânătorului Nicolae Ceaușescu, dobândite în decursul celor aproape 25 de ani ca șef al Partidului Comunist, al statului român și unic stăpân al vânatului din România, au fost distinse cu: 270 de medalii de aur, 114 medalii de argint şi 34 de medalii de bronz. Succesul cel mai răsunător a fost obținut la grandioasa, extraordinara și adevărata expoziție mondială de vânătoare și pescuit sportiv care a avut loc în perioada 23 mai – 11 iunie 1986, la Nürnberg – Germania Federală de atunci”, precizează Vasile Crișan în cartea „La vânătoare cu Ceaușescu”.
Expoziția de la Nürnberg a fost specială deoarece au participat un număr mare de state și a avut și un rol educațional.
„De la expoziția din 1967, de la Novi Sad – Iugoslavia de atunci, și până în anul 1989, am participat şi am vizitat principalele expoziții internaționale de vânătoare, dar niciuna nu a avut organizarea și strălucirea celei de la Nürnberg. Aceasta a fost singura expoziție cu un înalt grad educațional. Aici, spre exemplu, un pavilion întreg a fost destinat prezentării evoluției omului și a vânătorii, din epoca primitivă și până la cea modernă, din zilele acestea”, menționează Vasile Crișan, cel care s-a și ocupat de amenajarea standului expozițional al României de la Nürnberg.
La expoziția de la Nürnberg, trofeele de vânat din România au fost distinse cu un total de 468 de medalii.
„Prin aprecierile primite la acest nivel s-a certificat încă o dată faima trofeelor românești și recunoașterea valorii cinegetice a României. (…)
Toată mândria națională pe care o simți și satisfacția deplină pe care o trăiești, când țara ta este acolo, undeva sus, pălesc și chiar se pot stinge atunci când, deschizând catalogul expoziției, constați cu stupoare că, în afară de trofeul de capră neagră dobândit de Adolf Hessheimer în Munții Făgăraş în anul 1934, trofeu record mondial şi astăzi, la toate celelalte specii principale cu trofee de vârf, recorduri mondiale sau naționale, stă scris un singur nume: Nicolae Ceauşescu. Este cazul la trofeul de urs-blană, de cerb comun, de cerb lopătar, de căprior şi de mistreţ. Este excesiv de mult. Este chiar revoltător!”
Chiar la expoziția de la Nürnberg, conform mărturiei lui Vasile Crișan, numeroșii vizitatori atrași de spectaculoasele blănuri de urși deschideau catalogul cu trofeele din România ca să identifice numele vânătorilor care au avut „curajul” să doboare „asemenea namile de animale” și comentau între ei: „Nu se poate! Aici este o greșeală! Numai Ceacescu, Ceacescu, Ceacescu…!”
„Veneau la noi să ne sesizeze de „greșeala” de nume din catalog și rămâneau uluiți când le răspundeam că în catalog nu este nicio greșeală. Greșeala mare era că acest nume a ajuns în fruntea țării și în cataloagele expozițiilor. Dar asta nu se putea spune acolo”, consemna plin de amărăciune Vasile Crișan.
Ceaușescu, bătrânețea și vânătoarea
„Totul pentru vânătorile lui Nicolae Ceaușescu”
Ceaușescu și fazanii. Peste 300 de fazani împușcați de dictator la fiecare partidă de vânătoare