Cercetătoarea dată afară din universitate care a câștigat Premiul Nobel: cine a fost Rita Levi-Montalcini?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În 1938, regimul fascist al lui Benito Mussolini a introdus legile rasiale care excludeau cetățenii evrei din universități și instituții publice. Printre cei afectați s-a numărat și Rita Levi-Montalcini, medic și cercetător în neurologie la Universitatea din Torino. Activitatea ei academică a fost întreruptă peste noapte.

Rita Levi-Montalcini s-a născut la 22 aprilie 1909, la Torino, într-o familie evreiască educată. Tatăl său, Adamo Levi, inginer și matematician, avea viziuni tradiționale privind rolul femeilor, dar Rita a insistat să studieze medicina. A absolvit Facultatea de Medicină din Torino și s-a specializat în neurologie și psihiatrie, lucrând în laboratorul neuroanatomistului Giuseppe Levi, acolo unde a învățat tehnici histologice care permit observarea neuronilor la microscop și metode experimentale pentru studierea dezvoltării sistemului nervos.

• Karma nu însemna inițial răsplată, pedeapsă sau justiție divină. Povestea cuvântului care și-a schimbat complet sensul…
• Geniul său a propulsat România! Invențiile prețioase pe care Aurel Vlaicu le-a dăruit lumii

După excluderea din universitate, a decis să continue cercetarea pe cont propriu. Cu ajutorul fratelui ei, arhitectul Gino Levi, a amenajat un mic laborator în dormitorul casei părintești. A adaptat un incubator de ouă pentru a crește embrioni de pui și a folosit instrumente modificate manual pentru intervenții microscopice fine. Atunci când bombardamentele au început să afecteze Torino, familia s-a refugiat la țară, iar ea și-a mutat echipamentele improvizate împreună cu puținele bunuri esențiale.

În timpul experimentelor, Rita a observat un fenomen neobișnuit. Atunci când introducea celule tumorale în embrioni de pui, fibrele nervoase din apropiere începeau să se dezvolte exagerat de mult. Creșterea nu era întâmplătoare: nervii păreau să răspundă la o substanță produsă de tumoare. Această observație a dus la ipoteza că există un semnal chimic capabil să stimuleze dezvoltarea neuronilor.

În 1944, odată cu intensificarea persecuțiilor și ocupația germană în nordul Italiei, familia a fost nevoită să se ascundă la Florența sub identități false pentru a evita deportarea. Cercetările au fost întrerupte temporar, dar după război, în 1947, embriologul american Viktor Hamburger, cercetător la Washington University din St. Louis și specialist în dezvoltarea sistemului nervos, a invitat-o să continue experimentele în Statele Unite, iar ceea ce trebuia să fie o ședere de câteva luni s-a transformat într-o carieră de peste treizeci de ani.

La St. Louis, împreună cu biochimistul Stanley Cohen, care avea să contribuie decisiv la izolarea și caracterizarea chimică a moleculei, Rita Levi-Montalcini a identificat substanța responsabilă pentru creșterea accelerată a fibrelor nervoase. Substanța a fost numită Nerve Growth Factor (NGF), factorul de creștere nervoasă, o proteină care acționează ca un semnal esențial pentru anumite celule nervoase, ghidându-le dezvoltarea și asigurându-le supraviețuirea.

Descoperirea NGF a deschis un domeniu nou în neurobiologie: studiul mecanismelor moleculare care controlează creșterea și supraviețuirea neuronilor. Cu alte cuvinte, modul în care celulele nervoase primesc și interpretează semnale chimice pentru a se dezvolta corect.

În 1986, Rita Levi-Montalcini și Stanley Cohen au primit Nobelul pentru Fiziologie sau Medicină pentru descoperirea factorilor de creștere. Premiul a venit la aproape patru decenii după primele experimente realizate într-un dormitor transformat în laborator.

Rita Levi-Montalcini nu s-a căsătorit și nu a avut copii, alegând să își dedice viața cercetării. A continuat să lucreze activ până la vârsta de peste 90 de ani, a fondat institute de cercetare în Italia și a fost numită senator pe viață în 2001. A murit la 30 decembrie 2012, la Roma, la 103 ani.

În autobiografia sa, „Elogio dell’imperfezione”, Rita Levi-Montalcini descria anii de izolare nu ca pe o tragedie, ci ca pe o perioadă care i-a oferit libertate intelectuală.

Surse:

https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/1986/levi-montalcini/biographical/

https://www.nature.com/articles/493306a

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6406900/

https://www.theguardian.com/world/2012/dec/30/rita-levi-montalcini-biologist-dies

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cinci femei care au schimbat lumea pentru totdeauna cu descoperiri istorice, dar nu au primit Premiul Nobel

Femeia din spatele fisiunii nucleare. De ce nu a primit Lise Meitner Premiul Nobel?

Geniul din umbră: Cine a fost Mileva Marić, femeia care a gândit alături de Einstein?

Eleanor de Aquitania, femeia care a condus Europa din umbra