Strâmtoarea Ormuz este prezentată adesea ca un punct de care depinde economia mondială. Pentru a înțelege de ce, trebuie mai întâi să știm unde se află.
Strâmtoarea se găsește între Iran, la nord, și Oman, la sud. Emiratele Arabe Unite se află în apropierea extremității sud-vestice a strâmtorii, dar nu constituie limita sa principală.
Aceasta leagă Golful Persic de Golful Oman, iar de acolo navele ajung în Marea Arabiei și în Oceanul Indian. În punctul cel mai îngust are aproximativ 21 de mile, adică aproape 34 de kilometri.
Nu este însă doar o fâșie îngustă de apă. Este una dintre principalele ieșiri maritime pentru statele care produc petrol și gaze în jurul Golfului Persic.
Nu există un moment în care cineva să fi „descoperit” Strâmtoarea Ormuz.
Zona era cunoscută navigatorilor cu mult înainte de apariția hărților moderne. Numele „Ormuz” este vechi și desemnează atât strâmtoarea, cât și insula și fostul oraș comercial Hormuz. În Evul Mediu, orașul Hormuz a devenit unul dintre cele mai importante porturi ale Golfului Persic, iar negustori din Orientul Mijlociu, India, China și Africa ajungeau aici.
Existau, de fapt, mai multe așezări care purtau numele Hormuz. În secolul al XIV-lea, principalul oraș Hormuz a fost mutat pe o insulă aflată în apropierea strâmtorii, iar noul oraș a preluat numele Hormuz.
Prin urmare, strâmtoarea nu este o „invenție” modernă și nici nu a devenit importantă abia odată cu petrolul. Ea se află de mii de ani pe o rută maritimă importantă între lumea persană, Peninsula Arabică, India și Oceanul Indian.
Până în secolul XX, Ormuz era în primul rând o rută comercială. Petrolul a schimbat însă complet miza.
Pe măsură ce statele din jurul Golfului Persic au devenit mari producătoare de petrol, strâmtoarea s-a transformat într-una dintre cele mai importante „gâturi de sticlă” ale comerțului energetic mondial. Expresia desemnează o zonă prin care trebuie să treacă un volum foarte mare de mărfuri, în timp ce există puține rute alternative.
Tensiunile militare au început să afecteze direct navigația în special în timpul Războiului Iran-Irak din anii 1980, când nave comerciale și petroliere au fost atacate în ceea ce a devenit cunoscut drept „Războiul petrolierelor”.
De atunci, Strâmtoarea Ormuz a rămas una dintre zonele în care confruntarea dintre Iran și Statele Unite și aliații lor poate avea consecințe asupra întregii economii mondiale.
De ce este atât de importantă pentru petrol? Cifrele explică cel mai bine miza.
În prima jumătate a anului 2025, prin Strâmtoarea Ormuz au trecut în medie aproximativ 20,9 milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi. Era echivalentul a circa 20% din consumul mondial de produse petroliere și aproximativ un sfert din petrolul comercializat pe mare.
Prin aceeași rută trece și o parte importantă din comerțul mondial cu gaze naturale lichefiate, astfel încât importanța strâmtorii nu se limitează la petrol.
De ce nu ocolesc navele strâmtoarea? Pentru că alternativele sunt limitate.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au conducte care permit transportul unei părți din petrol fără trecerea prin Ormuz. Împreună, conductele care pot ocoli strâmtoarea au o capacitate de aproximativ 4,7 milioane de barili pe zi, mult sub volumul care a trecut în mod normal prin Ormuz.
Așadar, chiar dacă unele transporturi pot fi redirecționate, nu există o rută alternativă capabilă să înlocuiască rapid întregul trafic.
În 2026, importanța strâmtorii a devenit și mai evidentă.
Conflictul dintre Iran și Statele Unite și Israel a început la 28 februarie 2026, iar traficul prin Ormuz a fost grav perturbat. Datele EIA arată că volumul de petrol transportat prin strâmtoare a coborât la o medie de 4,9 milioane de barili pe zi în trimestrul al doilea al anului 2026, față de 21,6 milioane de barili pe zi în trimestrul al patrulea din 2025.
La 28 august 2026, doar șapte nave care transportau mărfuri au traversat strâmtoarea, față de o medie de 15 în ultimele zece zile, potrivit datelor preliminare ale Kpler citate de Reuters.
Iranul și Omanul au discutat despre un coridor temporar pentru navigație prin apele iraniene și omaneze, în încercarea de a permite reluarea traficului în condiții negociate.
Iranul are o poziție geografică extrem de importantă, deoarece controlează coasta nordică a strâmtorii, dar faptul că o țară controlează o parte din țărm nu îi conferă automat dreptul de a elimina navigația internațională prin strâmtoare. Regimul juridic al strâmtorilor folosite pentru navigația internațională este stabilit de dreptul internațional maritim.
În practică, însă, problema este mai complicată: Iranul susține în prezent că are dreptul să stabilească anumite condiții pentru reluarea navigației, iar traficul redus arată că posibilitatea juridică de trecere și posibilitatea efectivă de a naviga în siguranță sunt două lucruri diferite.
În același timp, navele comerciale sunt expuse unor riscuri reale. În iunie 2026, Organizația Maritimă Internațională avertiza că situația era atât de periculoasă încât nu putea fi considerată sigură pentru navigație.
Strâmtoarea Ormuz contează pentru că leagă producătorii de energie din Golful Persic de cumpărătorii din restul lumii.
Dacă traficul prin strâmtoare este blocat sau redus semnificativ, transportul energiei devine mai dificil, iar piețele pot resimți rapid efectele unei întreruperi a fluxurilor obișnuite. În 2026, perturbările au determinat deja statele din Golf să caute și să dezvolte alternative, inclusiv conducte și porturi care permit exportul fără trecerea prin Ormuz.
De aceea, Strâmtoarea Ormuz nu este importantă doar pentru Iran sau pentru țările din Orientul Mijlociu. Este una dintre acele zone înguste ale planetei prin care trece o parte disproporționat de mare din comerțul mondial.
Petrolul nu a creat importanța Strâmtorii Ormuz. El a transformat o rută comercială veche într-unul dintre cele mai importante puncte strategice ale economiei mondiale.
În prima jumătate a anului 2025, prin Strâmtoarea Ormuz au trecut în medie 20,9 milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi.
În punctul cel mai îngust, strâmtoarea are aproximativ 34 de kilometri lățime.
În 2025, aproape o treime din volumele de gaze naturale lichefiate care au trecut prin Ormuz au avut ca destinație China.
La 28 august 2026, doar șapte nave care transportau mărfuri au traversat strâmtoarea, față de o medie de 15 în ultimele zece zile.
Surse:
https://www.eia.gov/international/content/analysis/special_topics/World_Oil_Transit_Chokepoints/
Un baraj în Strâmtoarea Bering ar putea salva curentul oceanic AMOC sau l-ar putea distruge
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Test de cultură generală. Ce este o strâmtoare?
Test de cultură generală. Ce ocean și mare leagă strâmtoarea Gibraltar?