Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » Cum se descurcau oamenii cu probleme de vedere înaintea inventării ochelarilor?

Cum se descurcau oamenii cu probleme de vedere înaintea inventării ochelarilor?

Publicat: 21.04.2019
Cum se descurcau oamenii cu probleme de vedere înaintea inventării ochelarilor?
Primele observaţii scrise cu privire la miopie au fost chiar din jurul anului 350 î.e.n. şi au aparţinut lui Aristotel. Pentru că globurile oculare sunt prea lungi, oamenii cu această condiţie pot vedea obiectele de aproape, dar cele îndepărtate sunt neclare. Neil Handley, un curator al muzeului de la College of Optometrists din Londra, a spus că nu se cunosc multe despre modul în care oamenii se descurcau cu miopia înainte de inventarea primelor lentile în Europa, în secolul XV.

Există câteva exemple de lentile convexe în Europa secolului al XIII-lea, care erau folosite pentru a trata pierderea vederii de aproape, asociată bătrâneţii. Dar tehnologia nu a fost aplicată pentru alţi 200 de ani. Unul dintre primele exemple cunoscute ale existenţei lentilelor concave apare la începutul secolului al XVI-lea, într-un portret al Papei Leo al X-lea – care făcea parte din familia influentă Medici, cunoscută şi pentru miopie – pictat de artistul italian Raphael, scrie Live Science.

„Datorită modului în care era ţinută, poţi vedea prin ea, iar artistul a capturat efectul pe care sticla îl are. Astfel, este posibil să se spună că este o lentilă negativă pentru o persoană cu miopie”, a menţionat Handley.

Miopia poate fi totuşi o condiţie a modernităţii. Ratele apariţiei acesteia au crescut semnificativ în deceniile recente, iar cercetătorii au precizat că jumătate din populaţia lumii va fi mioapă până în 2050. 

Doctorii încă încearcă să afle cauza acestei tendinţe, pe care unii au numit-o epidemie. În timp ce unii au menţionat cauzele genetice sau o creştere în timpul petrecut în faţa dispozitivelor electronice sau a studiului, alţi cercetători au descoperit că cei care petrec mai puţin timp afară au un risc crescut de apariţie a miopiei.

Indiferent de motivul tendinţei, este posibil ca miopie să nu fi afectat mulţi oameni în trecut. Handley spune că dezvoltarea târzie a ochelarilor sugerează că tratarea numărului mic de oameni cu miopie nu era considerată o prioritate, iar oamenii se putea descurca cu această condiţie prin schimbarea unor elemente din modul de viaţă. Sau este posibil să se fi pus accentul pe altceva decât să îi facă pe toţi egali.

Spre exemplu, oamenii cu miopie erau importanţi în anumite contexte, precum mănăstirile medievale, unde realizarea de manuscrise şi cărţi cerea precizie şi răbdare.

„Persoana mioapă era încurajată să rămână aşa pentru că era ideală pentru funcţie. Există dovezi că se dorea împerecherea miopilor în speranţa de a produce copii miopi. Acesta este modul în care societăţile se pot adapta la ceea ce noi numit dizabilitate. Nu o vedeau neapărat în felul acesta”, a explicat Handley.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Persoanele care poartă ochelari sunt mai inteligente decât media

Ochelarii inteligenţi ai viitorului. Costă o mie de dolari şi îţi proiectează pe lentile toate notificările din telefon

Dacă vedeţi pe cineva purtând aceşti ochelari pe stradă, nu este un joc. Dispozitivul revoluţionar inventat de un român, care poate ajuta milioane de oameni din întreaga lume

Cum ne putem proteja ochii de lumina solara. Sfaturi pentru alegerea ochelarilor de soare

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Uraganele din spațiul cosmic ne-ar putea arăta calea spre lumi extraterestre
Uraganele din spațiul cosmic ne-ar putea arăta calea spre lumi extraterestre
Dalmațienii se nasc fără pete. Cum și de ce apar petele dalmațienilor?
Dalmațienii se nasc fără pete. Cum și de ce apar petele dalmațienilor?
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Mumia unui „băiat de aur” a dezvăluit cât de minuțioase erau ritualurile egiptenilor antici
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Cu un pas mai aproape de baterii reciclabile pentru telefoanele mobile. Ce au descoperit cercetătorii?
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Noua interfață creier-computer permite utilizatorilor să transmită 62 de cuvinte pe minut
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
Securiștii lui Jivkov împușcau la vânătoare urșii din România cu mitraliera Kalașnikov
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
De ce scria Leonardo da Vinci în sens invers?
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Strugurii ar putea crește rezistența la razele ultraviolete, arată un studiu
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Robotul care se poate topi și apoi solidifica, la fel ca în Terminator, tocmai a fost creat
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Sylvia Plath, poeta care s-a sinucis la 30 de ani. „Sărută-mă şi vei vedea cât sunt de importantă”
Misterul unui val de decese la copii, dezlegat după 80 de ani
Misterul unui val de decese la copii, dezlegat după 80 de ani
Cât hidrogen verde produce Europa? Continentul ar fi cel mai mare producător
Cât hidrogen verde produce Europa? Continentul ar fi cel mai mare producător
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, i-a încredinţat nişte documente secrete
Martha Bibescu, frumoasa prinţesă cu nenumăraţi amanţi. Ce s-a întâmplat atunci când unul dintre iubiţii ei, spion, ...
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
Volumul „Melancolia” al lui Mircea Cărtărescu, lansat la Stockholm
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
„Nori” ciudați și misterioși apar în continuu în Bahamas, iar nimeni nu știe de ce
Un expert susține că deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean este cea mai bună soluție
Un expert susține că deversarea apei radioactive de la Fukushima în ocean este cea mai bună soluție
Oamenii au salvat vidrele de mare din Alaska de la dispariție, însă lupii au învățat să le vâneze
Oamenii au salvat vidrele de mare din Alaska de la dispariție, însă lupii au învățat să le vâneze
Indiciile din particulele de praf de asteroid ar putea schimba tot ce știm despre apărarea planetară
Indiciile din particulele de praf de asteroid ar putea schimba tot ce știm despre apărarea planetară