Cum a murit Cleopatra?

După bătălia de la Actium, Marc Antoniu (triumvirul Romei) şi Cleopatra (regina Egiptului) s-au aflat într-o poziţie militară şi politică extrem de periculoasă şi s-au retras în Alexandria. Acolo, conform cronicilor, generalul roman şi-a pus capăt zilelor cu propria sabie în timp ce Cleopatra s-a sinucis, lasând un şarpe veninos să o muşte pe ea şi pe două dintre servitoarele sale. Acest eveniment, conform surselor din diferite epoci, ar fi avut loc în data de 10 august a anului 30 înaintea epocii noastre.

Povestea Cleopatrei care îşi pune capăt zilelor cu ajutorul unui şarpe a fost preluată de către autori şi de către producătorii de film şi acum pare a fi singura variantă pe care o luăm în calcul atunci când vorbim de sfârşitul acesteia. Ca în multe alte cazuri, arta pare a fi depăşit realitate şi a pus-o în umbra a doi generali romani: Iulius Caesar şi Marc Antoniu pe Cleopatra. În realitate după cum explică istoricii, aceasta a fost unul dintre cei mai puternici monarhi ai dinastiei ptomeleice, care a condus Egiptul pentru mai bine de 300 de ani.

După cum explică istoricii, detaliile legate de viaţa, dar mai ales viaţa acestei regine sunt limitate, cele mai importante surse apărând după moartea sa. Dintre acestea, cel mai influent a fost scriitorul roman Plutarh (46-126 era noastră), acesta trăind cu aproape o sută de ani după moartea acesteia, notează History.

Teoria cobrei

Cea mai populară teorie care explică moartea Celopatrei este cea conform căreia ea a fost muşcată de către o viperă mică, care a fost adusă în mausoleul în care se retrăsese regina. Simbolismul acestei poveşti este evident pentru mulţi, cobra fiind considerată un simbol al faraonilor şi al zeiţei Isis.

Egiptologii subliniază faptul că această poveste are o serie de lacune care o fac greu de crezut. Astfel, cobrele cresc între 1,5 şi 2,4 metri, ceea ce face aducerea unui astfel de animal într-o incintă încercuită destul de problematică. De asemenea, teoria aceasta mai are o problemă fundamentală: nu toţi şerpii sunt veninoşi şi, în posibilitate în care sunt, muşcătura lor are nevoie de ceva timp înainte de a-şi face efectul. Conform cercetătorilor, date fiind relatările legate de circumstanţe în care a avut loc evenimentul, nu a fost suficient timp pentru ca veninul să fie eficient.

Dacă nu a fost o cobră, atunci ce a fost? În 2010, istoricul Christoph Schaefer a sugerat că o combinaţie de plante otrăvitoare precum cucuta, omagul şi opiumul ar fi oferit moartea rapidă descrisă în cronici. El explică faptul că această „reţetă” a fost identificată în manuscrisele antice.

A fost suicid?

Dat fiind faptul că cronicile despre evniment sunt târzii şi că nici măcar acestea nu oferă dovezi clare, unii istorici pun la îndoială chiar şi posibilitatea ca Cleopatra să îşi fi pus singură capăt zilelor. În aceste condiţii avem un suspect: Octavian, evident, chiar şi în cazul său dovezile sunt indirecte. ai exact nu există indicii care să susţină această teorie, dar ştim sigur că după ce Cleopatra a murit, următorul pas al viitorului împărat a fost să ordone moartea lui Cezarion, fiul lui Caesar şi al reginei Egiptului. Astfel, el a îndepărtat un potenţial persoanj periculos, a transformat Egiptul în provincie romană şi şi-a asigurat poziţia de unic moştenitor al lui Iulius Caesar.

Citeşte şi:

Cleopatra a murit otravita, nu muscata de un sarpe

Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu

A fost localizat mormantul lui Antoniu si Cleopatra