Home » Maratoanele Descopera » Mari întrebări » Cum funcționează anestezia?

Cum funcționează anestezia?

Publicat: 13.04.2024

Există dovezi că oamenii au efectuat operații majore încă din Epoca de Piatră, după cum demonstrează craniile antice cu găuri efectuate în ele și resturile unei amputări de picior de acum 31.000 de ani din Borneo, de exemplu. Cu toate acestea, utilizarea anesteziei nu s-a răspândit în mod general până în anii 1840, când un dentist a demonstrat că gazul de eter poate fi folosit pentru a adormi oamenii pentru intervenții chirurgicale și pentru a le ușura durerea. Dar cum funcționează anestezia?

Cum funcționează anestezia, mai exact?

Pentru început, există mai multe tipuri diferite de anestezie.

Cum funcționează anestezia? Anestezia locală

Diferite tipuri de anestezie sunt folosite pentru diferite proceduri, conform UCLA Health.

Sedarea, sau „îngrijirea anestezică monitorizată”, poate fi folosită în intervențiile chirurgicale minore, cum ar fi biopsiile și unele lucrări dentare, pentru a face ca un pacient să se relaxeze și să adoarmă fără a-l face să-și piardă cunoștința. Anestezia locală adorme doar anumite părți și menține pacientul treaz.

Anestezia regională, cum ar fi epiduralele administrate în timpul nașterii, blochează simțurile într-o întreagă zonă a corpului. Procedurile mai complexe, cum ar fi intervențiile chirurgicale majore, pot necesita anestezie generală, care adoarme întregul corp și face ca pacientul să-și piardă cunoștința, explică Live Science.

Diferite tipuri de anestezic

Diferiți anestezici funcționează în moduri distincte. Anestezicele locale, de exemplu, funcționează prin împiedicarea celulelor nervoase să trimită semnale de durere către creier. Mai exact, medicamentele fac acest lucru oprind fluxul de molecule de sodiu încărcate, sau ioni, prin canalele din celulele nervoase. Acest flux de ioni de sodiu este cel care, când este suficient de ridicat, determină un neuron să trimită un semnal către vecinii săi; împreună, celulele conectate transmit mesaje către creier.

Blocarea ionilor se întâmplă într-o secvență treptată, începând cu fibre nervoase mai mici și neizolate care sunt blocate înainte de cele mai mari și izolate. Efectul acestui lucru este că senzațiile de durere sunt blocate înaintea celor de presiune.

Concentrația de anestezic local necesară pentru a bloca nervii din a trimite mesaje sau semnale variază de la nerv la nerv. Administrarea de prea multă anestezie poate veni cu riscuri, însă, deoarece o supradoză poate duce la convulsii, oprire respiratorie și comă.

Cum funcționează anestezia? Misterul anestezicelor generale

Anestezicele generale sunt administrate fie sub formă de lichid injectat într-o venă, fie sub formă de gaz pe care pacientul îl inhalează. Opțiunea pe care o alege un anestezist depinde de diferiți factori, inclusiv dacă tratează un adult sau un copil.

Copiii mici, care nu sunt deosebit de încântați de perfuziile intravenoase, pot ajunge la o stare de anestezie destul de repede folosind anestezice inhalate, a spus dr. Ronald Harter, profesor de anestezie la Universitatea de Stat din Ohio (SUA) și președinte al Societății Americane de Anesteziști. Gazul își face efectul mai greu la adulți din cauza ratei lor respiratorii și a debitului cardiac mai scăzut în comparație cu cele ale copiilor, ceea ce înseamnă că o doză adecvată are nevoie de mai mult timp pentru a ajunge la ținta sa.

Adulții primesc adesea medicamente anestezice în vene, la început. „Odată ce pacientul adult este inconștient, medicamentele anestezice intravenoase pot fi continuate, sau, așa cum se întâmplă cel mai des, este folosit un anestezic inhalat pentru a menține pacientul anesteziat până când intervenția chirurgicală sau procedura este completă”, a spus Harter.

De ce este folosită anestezia?

Efectele dorite ale anesteziei generale includ declanșarea imobilității și a inconștienței, inducerea amneziei cu privire la detalii ale procedurii și blocarea durerii și senzațiilor incomode. Fiecare efect este probabil cauzat de mecanisme moleculare care diferă ușor de la un medicament la altul; totuși, deși anestezicele generale sunt utilizate la scară largă, mecanismele lor precise rămân puțin înțelese.

„Înțelegem din ce în ce mai multe despre acțiunile variate asupra receptorilor cheie din creier care produc efecte anestezice și sedative. Dar încă nu avem o înțelegere cuprinzătoare a modului precis în care funcționează”, a spus Harter.

Unul dintre cele mai utilizate anestezice generale, propofolul, se crede că funcționează prin sporirea activității unui mesager chimic numit acid gamma-aminobutiric (GABA). GABA are un efect inhibitor asupra neuronilor la care se leagă, ceea ce înseamnă că reduce probabilitatea ca aceștia să trimită semnale. Prin sporirea efectelor GABA în diverse regiuni ale creierului, propofolul provoacă inconștiență; acesta poate fi folosit și doar pentru sedare, în doze mai mici.

Cum funcționează anestezia? Ce arată studiile pe musculițe?

Un studiu pe musculițe a descoperit că cloroformul și izofluranul fac ca insectele să cadă inconștiente prin perturbarea buzunarelor de grăsime din membranele celulelor creierului lor. Acest lucru eliberează proteine care declanșează mai multe reacții în lanț în interiorul celulelor. Una dintre aceste proteine suprimă activitatea electrică și chimică a celulelor, putând să ducă întregul creier într-o stare de inconștiență. Aceste medicamente și anestezicele similare ar putea funcționa în mod asemănător la oameni, dar sunt necesare mai multe cercetări.

În mod notabil, la fel cum oamenii de știință nu înțeleg pe deplin cum ne fac să adormim anestezicele generale, nu se știe exact cum își reiau funcția normală circuitele noastre neurale. În efortul de a accelera în mod sigur acest proces, unii cercetători au început să caute modalități în care stimulentele, cum ar fi Ritalinul, ar putea fi folosite pentru a ajuta la restabilirea cunoștinței mai rapid.

Vă recomandăm să citiți și:

Dieta keto amână evoluția bolii Alzheimer la șoareci

Iată de ce simțim nevoia să mergem la toaletă în timpul nopții

Efectele adverse mai puțin discutate ale antidepresivelor. „Oamenii simt că nu pot trăi în acest fel”

Fiecare pas contează! Cât trebuie să mergem zilnic pentru a reduce riscul de moarte prematură?

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice
Japonezii dau în judecată Guvernul din cauza schimbărilor climatice