Home » Natură » Modul în care microorganismele mor influențează cantitatea de carbon din sol, arată un studiu

Modul în care microorganismele mor influențează cantitatea de carbon din sol, arată un studiu

Publicat: 21.02.2023

Asemenea destinului final al tuturor formelor de viață, nici microorganismele nu trăiesc pentru o veșnicie. Totuși, modul în care aceste mici organisme de sol mor are un efect asupra cantității de carbon pe care o lasă în urmă.

Acestea sunt cele mai recente rezultate ale unui studiu realizat de microbiologul și ecologistul dr. Tessa Camenzind de la Universitatea Freie din Berlin, Germania, împreună cu unul dintre câștigătorii Humboldt Research Award, Johannes Lehmann, cercetător al Universității Cornell din New York, SUA.

Rezultatele contribuie la înțelegerea schimbărilor climatice și a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și au fost publicate recent în jurnalul Nature Geoscience.

Solul, cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ

Microorganismele sunt peste tot în jur, inclusiv în Pământul de sub picioarele noastre. Acestea joacă un rol important în asigurarea faptului că substanțele nutritive și carbonul continuă să circule, protejând solul ca pe o resursă importantă. Totuși, aceste microorganisme nu trăiesc pentru totdeauna. La fel ca toate viețuitoarele, acestea mor în cele din urmă.

„Ne-am concentrat în cercetare pe modul în care microorganismele mor și asupra a ceea ce rămâne mai exact din aceste microorganisme, cunoscute la nivel colectiv ca necromasă microbiană, la sfârșitul vieții lor. S-ar putea să te întrebi de ce ar trebui să ne preocupăm de moartea celulelor individuale din sol. Ei bine, destul de interesant, aceste decese sunt un factor decisiv în ce privește cantitatea de carbon pe care solul o poate stoca și pentru cât timp se întâmplă acest lucru”, a explicat dr. Camenzind, potrivit Phys.org.

Solul este cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ, stocând mai mult carbon decât toate plantele și atmosfera noastră la un loc. Contrar a ceea ce se credea până acum, o cantitate considerabilă de carbon, peste 50%, este introdusă în sol prin rămășițele microorganismelor moarte.

Organismele microbiene, în competiție constantă unele cu celelalte

Dar care este cauza morții acestor microorganisme? Solul nu este în niciun caz un habitat sigur. Oricine caută să supraviețuiască aici este supus foametei, secetei, căldurii extreme sau frigului. Organismele microbiene sunt în mod constant în competiție unele cu celelalte pentru resurse esențiale, iar unele microorganisme nu se tem să emită metaboliți mortali pentru a câștiga dominanță.

Alte potențiale pericole sunt protistele (organisme unicelulare), animale mici care trăiesc în sol și chiar bacteriile. Virusurile sunt, de asemenea, forme de viață obișnuite în stratul de sol și ucid un număr semnificativ de bacterii. Și, desigur, o serie de activități umane duc, de asemenea, la schimbări în echilibrul natural.

„În special, am reușit să aflăm ce schimbări chimice au loc în timpul acestor procese, permițându-ne să înțelegem mai bine din ce este compusă necromasa microbiană”, a explicat Camenzind.

Carbonul din sol, datorat microorganismelor

Aceasta a spus că marea cantitate de carbon din sol este produsă prin hifele (n.red.: celule filamentoase structurate din ciuperci superioare care formează aparatul vegetativ), lăsate în urmă de microroganisme după ce mor.

„Acestea se mișcă prin sol creând noi hife, ceea ce înseamnă că lasă în mod regulat hife în urma lor. Făcând acest lucru, se pare că introduc o cantitate mare de carbon în sol”, a spus dr. Camenzind.

Vă mai recomandăm și: 

Fermele solare, „adevărate paradisuri” pentru fauna sălbatică din Australia

Un grup de cercetători ajunge la o concluzie surprinzătoare: microorganismele pot călători în afara planetei noastre

A fost descoperit organismul care se hrănește cu virusuri

Un studiu a confirmat că bacteriile chiar se hrănesc cu plastic

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un italian este primul pacient din Europa cu febră Oropouche
Un italian este primul pacient din Europa cu febră Oropouche
Jocurile Olimpice de la Paris, păzite de cea mai mare tabără militară din Europa de după Al Doilea Război Mondial
Jocurile Olimpice de la Paris, păzite de cea mai mare tabără militară din Europa de după Al Doilea Război Mondial
Curtea Supremă din Statele Unite a decis! Femeile pot continua să primească pastila de avort prin poştă
Curtea Supremă din Statele Unite a decis! Femeile pot continua să primească pastila de avort prin poştă
Premii record la Wimbledon și ceremonie de adio pentru Andy Murray
Premii record la Wimbledon și ceremonie de adio pentru Andy Murray
Cine a fost omul de stat român „mai mai mare decât Woodrow Wilson, Lloyd George sau George Clemenceau”?
Cine a fost omul de stat român „mai mai mare decât Woodrow Wilson, Lloyd George sau George Clemenceau”?
A fost găsită o genă care ajută celulele canceroase să se răspândească în tot corpul
A fost găsită o genă care ajută celulele canceroase să se răspândească în tot corpul
Astronauții NASA caută organisme vii pe exteriorul Stației Spațiale Internaționale
Astronauții NASA caută organisme vii pe exteriorul Stației Spațiale Internaționale
Regele Carol al II-lea și războiul: „Scăparea de astăzi poate fi foarte scump plătită mâine”
Regele Carol al II-lea și războiul: „Scăparea de astăzi poate fi foarte scump plătită mâine”
Erik Weihenmayer, prima persoană nevăzătoare care a cucerit Everestul
Erik Weihenmayer, prima persoană nevăzătoare care a cucerit Everestul
Louis Camuti, Doctorul pisicilor. Primul veterinar al felinelor
Louis Camuti, Doctorul pisicilor. Primul veterinar al felinelor
Insomnia cronică este legată de alimentele ultraprocesate, indică un studiu
Insomnia cronică este legată de alimentele ultraprocesate, indică un studiu
Dezvoltarea substanței albe din creier, influențată de căldura și frigul de la începutul vieții
Dezvoltarea substanței albe din creier, influențată de căldura și frigul de la începutul vieții
Cum „se trezesc” oamenii din comă?
Cum „se trezesc” oamenii din comă?
Ce se întâmplă în „inima” Căii Lactee? „Erupții” și „ecouri” detectate de la gaura neagră supermasivă Sagittarius A*
Ce se întâmplă în „inima” Căii Lactee? „Erupții” și „ecouri” detectate de la gaura neagră supermasivă ...
A intrat în vigoare legislația UE privind combaterea violenței împotriva femeilor
A intrat în vigoare legislația UE privind combaterea violenței împotriva femeilor
Un studiu explică de ce trăiesc femeile mai mult decât bărbații
Un studiu explică de ce trăiesc femeile mai mult decât bărbații
Vremea la jumătatea lunii iulie: Unde vor fi cele mai mari temperaturi?
Vremea la jumătatea lunii iulie: Unde vor fi cele mai mari temperaturi?
Moartea misterioasă a geniului Eminescu sau cine a vrut să îl facă nebun?
Moartea misterioasă a geniului Eminescu sau cine a vrut să îl facă nebun?