Home » Natură » Modul în care microorganismele mor influențează cantitatea de carbon din sol, arată un studiu

Modul în care microorganismele mor influențează cantitatea de carbon din sol, arată un studiu

Publicat: 21.02.2023

Asemenea destinului final al tuturor formelor de viață, nici microorganismele nu trăiesc pentru o veșnicie. Totuși, modul în care aceste mici organisme de sol mor are un efect asupra cantității de carbon pe care o lasă în urmă.

Acestea sunt cele mai recente rezultate ale unui studiu realizat de microbiologul și ecologistul dr. Tessa Camenzind de la Universitatea Freie din Berlin, Germania, împreună cu unul dintre câștigătorii Humboldt Research Award, Johannes Lehmann, cercetător al Universității Cornell din New York, SUA.

Rezultatele contribuie la înțelegerea schimbărilor climatice și a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și au fost publicate recent în jurnalul Nature Geoscience.

Solul, cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ

Microorganismele sunt peste tot în jur, inclusiv în Pământul de sub picioarele noastre. Acestea joacă un rol important în asigurarea faptului că substanțele nutritive și carbonul continuă să circule, protejând solul ca pe o resursă importantă. Totuși, aceste microorganisme nu trăiesc pentru totdeauna. La fel ca toate viețuitoarele, acestea mor în cele din urmă.

„Ne-am concentrat în cercetare pe modul în care microorganismele mor și asupra a ceea ce rămâne mai exact din aceste microorganisme, cunoscute la nivel colectiv ca necromasă microbiană, la sfârșitul vieții lor. S-ar putea să te întrebi de ce ar trebui să ne preocupăm de moartea celulelor individuale din sol. Ei bine, destul de interesant, aceste decese sunt un factor decisiv în ce privește cantitatea de carbon pe care solul o poate stoca și pentru cât timp se întâmplă acest lucru”, a explicat dr. Camenzind, potrivit Phys.org.

Solul este cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ, stocând mai mult carbon decât toate plantele și atmosfera noastră la un loc. Contrar a ceea ce se credea până acum, o cantitate considerabilă de carbon, peste 50%, este introdusă în sol prin rămășițele microorganismelor moarte.

Organismele microbiene, în competiție constantă unele cu celelalte

Dar care este cauza morții acestor microorganisme? Solul nu este în niciun caz un habitat sigur. Oricine caută să supraviețuiască aici este supus foametei, secetei, căldurii extreme sau frigului. Organismele microbiene sunt în mod constant în competiție unele cu celelalte pentru resurse esențiale, iar unele microorganisme nu se tem să emită metaboliți mortali pentru a câștiga dominanță.

Alte potențiale pericole sunt protistele (organisme unicelulare), animale mici care trăiesc în sol și chiar bacteriile. Virusurile sunt, de asemenea, forme de viață obișnuite în stratul de sol și ucid un număr semnificativ de bacterii. Și, desigur, o serie de activități umane duc, de asemenea, la schimbări în echilibrul natural.

„În special, am reușit să aflăm ce schimbări chimice au loc în timpul acestor procese, permițându-ne să înțelegem mai bine din ce este compusă necromasa microbiană”, a explicat Camenzind.

Carbonul din sol, datorat microorganismelor

Aceasta a spus că marea cantitate de carbon din sol este produsă prin hifele (n.red.: celule filamentoase structurate din ciuperci superioare care formează aparatul vegetativ), lăsate în urmă de microroganisme după ce mor.

„Acestea se mișcă prin sol creând noi hife, ceea ce înseamnă că lasă în mod regulat hife în urma lor. Făcând acest lucru, se pare că introduc o cantitate mare de carbon în sol”, a spus dr. Camenzind.

Vă mai recomandăm și: 

Fermele solare, „adevărate paradisuri” pentru fauna sălbatică din Australia

Un grup de cercetători ajunge la o concluzie surprinzătoare: microorganismele pot călători în afara planetei noastre

A fost descoperit organismul care se hrănește cu virusuri

Un studiu a confirmat că bacteriile chiar se hrănesc cu plastic

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Patru arbori de cacao peruvieni nou descoperiți ar putea salva viitorul ciocolatei
Patru arbori de cacao peruvieni nou descoperiți ar putea salva viitorul ciocolatei
Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz asupra copiilor
Coastele rupte vechi de 6.000 de ani descoperite în Siria ar putea fi unul dintre cele mai vechi cazuri cunoscute de abuz ...
O inversare bruscă a fost detectată în nucleul Pământului
O inversare bruscă a fost detectată în nucleul Pământului
Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe
Cum poate fi liniștită mintea? Cinci metode susținute de cercetările din psihologie și neuroștiințe
Mintea flexibilă: de ce acceptarea incertitudinii reduce anxietatea și stresul
Mintea flexibilă: de ce acceptarea incertitudinii reduce anxietatea și stresul
Ce se întâmplă în creier după o despărțire? De ce „inima frântă” nu este doar o metaforă
Ce se întâmplă în creier după o despărțire? De ce „inima frântă” nu este doar o metaforă
Rocile antice dezvăluie că perioadele calde din trecut ale Pământului nu au fost așa cum s-a crezut
Rocile antice dezvăluie că perioadele calde din trecut ale Pământului nu au fost așa cum s-a crezut
Telescopul Webb a descoperit cea mai îndepărtată galaxie, asemănătoare cu a noastră, din Universul timpuriu
Telescopul Webb a descoperit cea mai îndepărtată galaxie, asemănătoare cu a noastră, din Universul timpuriu
Care sunt țările europene cu cei mai mulți milionari în dolari?
Care sunt țările europene cu cei mai mulți milionari în dolari?
Noi reguli în turismul românesc. Ce modificări au intrat în vigoare?
Noi reguli în turismul românesc. Ce modificări au intrat în vigoare?
Educația trece prin una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii, avertizează un raport
Educația trece prin una dintre cele mai grave crize din ultimele decenii, avertizează un raport
„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial
„Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial
Cum ne afectează canicula starea de spirit? Temperaturile extreme influențează chiar și modul în care gândim!
Cum ne afectează canicula starea de spirit? Temperaturile extreme influențează chiar și modul în care gândim!
Cum negociau politicienii viitorul României după Primul Război Mondial
Cum negociau politicienii viitorul României după Primul Război Mondial
Un oraș neașteptat a fost numit Capitala Ciclismului din Polonia
Un oraș neașteptat a fost numit Capitala Ciclismului din Polonia
Fără precedent: Un rinichi a fost transportat cu drona într-un timp record
Fără precedent: Un rinichi a fost transportat cu drona într-un timp record
O rocă marțiană bizară conține un mineral pe care oamenii de știință nu se așteptau să îl găsească
O rocă marțiană bizară conține un mineral pe care oamenii de știință nu se așteptau să îl găsească
Penelopa, femeia care i-a învins pe pețitori fără să ridice sabia. Cum a devenit simbolul inteligenței în mitologia greacă
Penelopa, femeia care i-a învins pe pețitori fără să ridice sabia. Cum a devenit simbolul inteligenței în mitologia ...