Home » Natură » Modul în care microorganismele mor influențează cantitatea de carbon din sol, arată un studiu

Modul în care microorganismele mor influențează cantitatea de carbon din sol, arată un studiu

Publicat: 21.02.2023

Asemenea destinului final al tuturor formelor de viață, nici microorganismele nu trăiesc pentru o veșnicie. Totuși, modul în care aceste mici organisme de sol mor are un efect asupra cantității de carbon pe care o lasă în urmă.

Acestea sunt cele mai recente rezultate ale unui studiu realizat de microbiologul și ecologistul dr. Tessa Camenzind de la Universitatea Freie din Berlin, Germania, împreună cu unul dintre câștigătorii Humboldt Research Award, Johannes Lehmann, cercetător al Universității Cornell din New York, SUA.

Rezultatele contribuie la înțelegerea schimbărilor climatice și a emisiilor de dioxid de carbon (CO2) și au fost publicate recent în jurnalul Nature Geoscience.

Solul, cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ

Microorganismele sunt peste tot în jur, inclusiv în Pământul de sub picioarele noastre. Acestea joacă un rol important în asigurarea faptului că substanțele nutritive și carbonul continuă să circule, protejând solul ca pe o resursă importantă. Totuși, aceste microorganisme nu trăiesc pentru totdeauna. La fel ca toate viețuitoarele, acestea mor în cele din urmă.

„Ne-am concentrat în cercetare pe modul în care microorganismele mor și asupra a ceea ce rămâne mai exact din aceste microorganisme, cunoscute la nivel colectiv ca necromasă microbiană, la sfârșitul vieții lor. S-ar putea să te întrebi de ce ar trebui să ne preocupăm de moartea celulelor individuale din sol. Ei bine, destul de interesant, aceste decese sunt un factor decisiv în ce privește cantitatea de carbon pe care solul o poate stoca și pentru cât timp se întâmplă acest lucru”, a explicat dr. Camenzind, potrivit Phys.org.

Solul este cel mai mare depozit de carbon de pe Pământ, stocând mai mult carbon decât toate plantele și atmosfera noastră la un loc. Contrar a ceea ce se credea până acum, o cantitate considerabilă de carbon, peste 50%, este introdusă în sol prin rămășițele microorganismelor moarte.

Organismele microbiene, în competiție constantă unele cu celelalte

Dar care este cauza morții acestor microorganisme? Solul nu este în niciun caz un habitat sigur. Oricine caută să supraviețuiască aici este supus foametei, secetei, căldurii extreme sau frigului. Organismele microbiene sunt în mod constant în competiție unele cu celelalte pentru resurse esențiale, iar unele microorganisme nu se tem să emită metaboliți mortali pentru a câștiga dominanță.

Alte potențiale pericole sunt protistele (organisme unicelulare), animale mici care trăiesc în sol și chiar bacteriile. Virusurile sunt, de asemenea, forme de viață obișnuite în stratul de sol și ucid un număr semnificativ de bacterii. Și, desigur, o serie de activități umane duc, de asemenea, la schimbări în echilibrul natural.

„În special, am reușit să aflăm ce schimbări chimice au loc în timpul acestor procese, permițându-ne să înțelegem mai bine din ce este compusă necromasa microbiană”, a explicat Camenzind.

Carbonul din sol, datorat microorganismelor

Aceasta a spus că marea cantitate de carbon din sol este produsă prin hifele (n.red.: celule filamentoase structurate din ciuperci superioare care formează aparatul vegetativ), lăsate în urmă de microroganisme după ce mor.

„Acestea se mișcă prin sol creând noi hife, ceea ce înseamnă că lasă în mod regulat hife în urma lor. Făcând acest lucru, se pare că introduc o cantitate mare de carbon în sol”, a spus dr. Camenzind.

Vă mai recomandăm și: 

Fermele solare, „adevărate paradisuri” pentru fauna sălbatică din Australia

Un grup de cercetători ajunge la o concluzie surprinzătoare: microorganismele pot călători în afara planetei noastre

A fost descoperit organismul care se hrănește cu virusuri

Un studiu a confirmat că bacteriile chiar se hrănesc cu plastic

Claudia Cociug
Claudia Cociug
Claudia Cociug, absolventă a Facultății de Litere, specializarea Jurnalism și Științe ale Comunicării din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a făcut parte din echipa DESCOPERĂ.ro din noiembrie 2022 și până în iunie 2023. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Atlas versus Optimus: Care este diferența dintre robotul de la Boston Dynamics și robotul de la Tesla?
Atlas versus Optimus: Care este diferența dintre robotul de la Boston Dynamics și robotul de la Tesla?
Locul în care trăiești poate influența sănătatea creierului și riscul de demență
Locul în care trăiești poate influența sănătatea creierului și riscul de demență
Se încălzește sau nu vremea? Prognoza actualizată de la ANM
Se încălzește sau nu vremea? Prognoza actualizată de la ANM
Noi funcții pentru utilizatorii Google Maps: Ce opțiuni ar putea alege de acum?
Noi funcții pentru utilizatorii Google Maps: Ce opțiuni ar putea alege de acum?
Procesul Maniu, cea mai mare înscenare din istoria României: „Sunt terorizat”
Procesul Maniu, cea mai mare înscenare din istoria României: „Sunt terorizat”
Cercetătorii reacționează la afirmațiile lui Donald Trump despre paracetamol și autism: „Nu există dovezi solide”
Cercetătorii reacționează la afirmațiile lui Donald Trump despre paracetamol și autism: „Nu există dovezi solide”
România, pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică din lume
România, pe locul 21 la cea mai scumpă energie electrică din lume
Au trecut 85 de ani de la cutremurul din 10 noiembrie 1940, primul mare seism vrâncean al României moderne
Au trecut 85 de ani de la cutremurul din 10 noiembrie 1940, primul mare seism vrâncean al României moderne
Volodimir Zelenski anunță că Ucraina va comanda 25 de sisteme Patriot din SUA
Volodimir Zelenski anunță că Ucraina va comanda 25 de sisteme Patriot din SUA
Marie Curie la 158 de ani: 15 realizări care au schimbat lumea. Femeia care a descoperit radioactivitatea și a revoluționat știința, salvând milioane de vieți
Marie Curie la 158 de ani: 15 realizări care au schimbat lumea. Femeia care a descoperit radioactivitatea și a revoluționat ...
Vineri 13: de ce ne sperie atât de mult data care bântuie calendarul?
Vineri 13: de ce ne sperie atât de mult data care bântuie calendarul?
Henry Miller și „Tropicul Cancerului”: povestea unui roman care a șocat lumea
Henry Miller și „Tropicul Cancerului”: povestea unui roman care a șocat lumea
Un robot umanoid prezentat în China pare atât de uman încât a trebuit să demonstreze că este o mașinărie
Un robot umanoid prezentat în China pare atât de uman încât a trebuit să demonstreze că este o mașinărie
Doi oameni de știință din Irlanda au reușit imposibilul
Doi oameni de știință din Irlanda au reușit imposibilul
Test de cultură generală. Ce litere combinate reprezintă semnul „&”?
Test de cultură generală. Ce litere combinate reprezintă semnul „&”?
O gaură neagră supermasivă a dat fiori astronomilor cu o erupție fără precedent
O gaură neagră supermasivă a dat fiori astronomilor cu o erupție fără precedent
Tot mai mulți americani își șterg sau acoperă tatuajele cu simboluri neonaziste
Tot mai mulți americani își șterg sau acoperă tatuajele cu simboluri neonaziste
De ce femeile folosesc semnul exclamării mai mult decât bărbații?
De ce femeile folosesc semnul exclamării mai mult decât bărbații?