Animalele acvatice pot purifica apa uzată, spune un cercetător

Animalele acvatice pot purifica apa uzată. O echipă de cercetători a investigat modul în care nevertebratele, cum ar fi viermii, larvele de chironomide și midiile care trăiesc pe fundul pâraielor și șanțurilor, pot aduce beneficii pentru stațiile de tratare a apelor uzate. Aceste creaturi pot degrada nămolul, pot reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pot elimina excesul de nutrienți din apă și speciile de plante plutitoare.

Apele uzate, de exemplu, din gospodării, sunt epurate în stații, după care sunt returnate în apele de suprafață și în râuri. Cu toate acestea, în timpul epurării este produsă o cantitate considerabilă de nămol în exces, ceea ce reprezintă o provocare pentru stații, deoarece procesarea nămolului este foarte costisitoare.

• Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
• Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela

Dar nămolul este alcătuit în mare parte din material organic cu care se pot hrăni nevertebratele acvatice. Tom van der Meer a studiat modul în care aceste creaturi pot descompune acest nămol excesiv ca parte a cercetării sale de doctorat în proiectul Aquafarm.

Van der Meer este cercetător la Wageningen Environmental Research (Țările de Jos), unul dintre partenerii proiectului Aquafarm, care își propune să dezvolte o nouă metodă de purificare a apelor uzate, scrie Phys.org.

Animalele acvatice pot purifica apa uzată, dar cum o fac?

„Am analizat cât de repede pot diferite specii de animale acvatice să consume excesul de nămol”, explică el.

„Larvele de chironomide s-au dovedit a fi nevertebratele câștigătoare în ‘concursul de mâncat nămol’. Nămolul care conținea aceste larve s-a degradat de până la cinci ori mai repede decât nămolul din care erau absente. Nu numai că am observat acest efect în nămolurile de la diferite stații de epurare a apelor uzate, dar am văzut și că nămolul s-a degradat chiar mai bine atunci când s-au adăugat diferite specii”, a continuat cercetătorul.

Mai mult decât atât, săparea îi adaugă suficient oxigen nămolului, prevenind formarea metanului cu un puternic efect de seră.

Descoperirea că animalele acvatice pot purifica apa uzată nu putea veni într-un moment mai oportun. Calitatea apei în toate statele membre UE trebuie îmbunătățită până în 2027 pentru a respecta Directiva-Cadru privind Apa. Această directivă prevede ca nivelurile de nutrienți, cum ar fi azotul și fosforul din apele de suprafață, să fie reduse, deoarece acești nutrienți au un impact negativ asupra speciilor de animale și de plante sensibile. Nivelurile ridicate de nutrienți pot stimula, de asemenea, creșterea cianobacteriilor, cu efecte adverse atât asupra oamenilor, cât și asupra mediului.

O soluție prietenoasă cu mediul

Cu toate acestea, multe astfel de substanțe rămân în apele uzate chiar și după purificare, ceea ce înseamnă că sunt deversate în râuri și pâraie. „Și aici, flora și fauna pot oferi o soluție. O combinație de alge și midii poate elimina aproape toți nutrienții din apă. Mai mult, am testat plante plutitoare, cum ar fi Azolla, ca parte a proiectului Aquafarm, cu rezultate excelente”, observă Van der Meer.

Două autorități olandeze de apă vor dezvolta o instalație pilot de tratare pe baza constatărilor, capabilă să epureze aproximativ 75 de metri cubi de apă uzată pe zi.

„Astfel, putem îmbunătăți purificarea apelor uzate prin mijloace naturale, care ar putea fi mai rentabile, și putem contribui la îmbunătățirea calității apei în natura olandeză. Poate că toate stațiile de canalizare vor folosi această soluție bazată pe natură într-un deceniu”, a concluzionat Van der Meer.

Vă recomandăm să citiți și:

Iată de ce nu este bine să-ți pupi animalul de companie!

Criza climatică reprezintă cel mai mare risc pentru persoanele cu boli respiratorii, avertizează experții

Premieră: Artrita a fost vindecată la o gorilă cu ajutorul celulelor stem

O formă nemaivăzută de oxigen a fost observată de către cercetători