Copacii se chinuie „să respire” și să stocheze CO2 pe măsură ce clima se încălzește

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetări recente au scos la iveală concluzii alarmante cu privire la capacitatea tot mai redusă a copacilor de „a respira” și de a combate schimbările climatice prin stocarea CO2.

Contrar teoriilor mai vechi, copacii din climatele mai calde și mai uscate se luptă să absoarbă dioxidul de carbon (CO2), ceea ce reprezintă o amenințare serioasă la adresa eforturilor noastre de atenuare a încălzirii globale.

Astfel, Max Lloyd, profesor asistent de cercetare în domeniul geosciințelor la Penn State și autorul principal al studiului, elucidează această tendință îngrijorătoare.

„Copacii tușesc în loc să respire”

„Copacii din climatele mai calde și mai uscate tușesc, în esență, în loc să respire. Aceștia trimit CO2 înapoi în atmosferă mai mult decât copacii care trăiesc în condiții mai reci și mai umede”, explică el.

Copacii elimină de obicei CO2 din aer prin fotosinteză, folosindu-l pentru a crește. Cu toate acestea, condițiile de stres, cum ar fi temperaturile ridicate și aprovizionarea limitată cu apă, declanșează un proces invers, numit fotorespirație, prin care copacii eliberează dioxidul de carbon înapoi în atmosferă.

Echipa de la Penn State, printr-o analiză cuprinzătoare a datelor privind țesuturile arborilor la nivel mondial, a descoperit că ratele de fotorespirație sunt de până la două ori mai mari în climatele mai calde, în special atunci când deficitul de apă este un factor important. Această reacție se intensifică odată cu creșterea temperaturilor.

Copacii se luptă să absoarbă dioxidul de carbon

Această dezvăluire pune la îndoială ipoteza larg răspândită cu privire la rolul plantelor în sechestrarea carbonului.

„Am dezechilibrat acest ciclu esențial. Plantele și clima sunt legate. Cea mai mare absorbție de CO2 din atmosferă o reprezintă organismele care efectuează fotosinteză”, subliniază Lloyd.

În prezent, plantele și copacii absorb aproximativ 25% din CO2 emis anual de activitățile umane, potrivit Departamentului de Energie al SUA.

Cu toate acestea, Lloyd avertizează că acest procent este posibil să scadă pe măsură ce clima se încălzește, în special dacă apa devine mai rară.

„Atunci când ne gândim la viitorul climei, prevedem că CO2 va crește, ceea ce, în teorie, este bun pentru plante, deoarece acestea sunt moleculele pe care le inspiră. Dar am demonstrat că va exista un compromis pe care unele modele dominante nu îl iau în considerare. Lumea se va încălzi, ceea ce înseamnă că plantele și copacii vor fi mai puțin capabili să absoarbă CO2.”

Studiul introduce, de asemenea, o metodă nouă de urmărire a fotorespirației în copaci. Echipa a descoperit că variațiile în anumiți izotopi din lemn, în special în grupurile metoxil, acționează ca indicatori ai ratelor de fotorespirație.

O nouă metodă pentru studierea fotorespirației

Pentru a observa tendințele de fotorespirație, echipa a examinat izotopii de metoxil din mostrele de lemn de la aproximativ treizeci de specimene de arbori.

Aceste specimene, care reprezintă o gamă diversă de climă și condiții de pe tot globul, provin dintr-o arhivă extinsă de la Universitatea din California, Berkeley. Această arhivă găzduiește sute de mostre de lemn, colectate meticulos în anii 1930 și 1940, oferind o resursă bogată pentru acest studiu, scrie Earth.com.

Acest progres în metodologie permite o înțelegere mai cuprinzătoare a modului în care copacii au reacționat la climele din trecut și cum ar putea reacționa în viitor.

Descoperirea secretelor climatice străvechi

Anterior, evaluarea ratelor de fotorespirație era limitată la plantele vii sau la specimene bine conservate.

Acum, această nouă abordare care utilizează lemnul permite cercetătorilor să prezică comportamentul viitor al arborilor și să aprofundeze datele istorice. Privind în viitor, echipa intenționează să își extindă cercetările la lemnul fosilizat, cu scopul de a descoperi ratele de fotorespirație de acum zeci de milioane de ani.

Acest lucru va ajuta la testarea ipotezelor privind interacțiunea istorică dintre fotorespirația plantelor și climă.

Pe scurt, studiul tulburător al Penn State, condus de Max Lloyd, modifică în mod fundamental înțelegerea noastră cu privire la rolul pe care îl joacă copacii în sechestrarea CO2 și în atenuarea schimbărilor climatice.

Studiul complet a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Test de cultură generală. Ce țară are cei mai mulți copaci?

Copacii înclinați întotdeauna spre ecuator, indiferent de locul în care cresc

De ce este important scărpinatul de copaci pentru urși? Imagini deosebite publicate de Romsilva

Cutremurele ar putea ajuta copacii să crească. Noi dovezi descoperite de cercetători