În Antarctica există o musculiță care nu zboară, singura insectă cunoscută nativă din zonă, dar care supraviețuiește cumva climatului extrem.
Modul în care musculița din Antarctica (Belgica antarctica) face față temperaturilor scăzute ar putea oferi oamenilor indicii despre subiecte precum crioconservarea, însă există încă multe mistere cu privire la această mică insectă.
Un mister pare să fi fost rezolvat de o echipă internațională de cercetare condusă de Universitatea Metropolitană din Osaka.
Profesorul Shin G. Goto de la Graduate School of Science și Dr. Mizuki Yoshida, o studentă absolventă la momentul cercetării, care este în prezent postdoctorandă la Ohio State University, au descoperit că musculița face față anotimpurilor în timpul ciclului său de viață de doi ani.
Quiescența este o formă de inactivitate ca răspuns imediat la condițiile adverse, iar atunci când condițiile se îmbunătățesc, organismul redevine activ.
Diapausa obligatorie este o perioadă de latență indusă în mod natural la un moment fix în ciclul de viață al unui organism, o formă rară întâlnită la insectele din regiunile temperate.
„Am reușit să stabilim o metodă de creștere a musculițelor din Antarctica pe o perioadă de șase ani pentru a afla unele dintre mecanismele lor de adaptare la mediu”, a explicat Dr. Yoshida.
Echipa a descoperit că larvele din Antarctica ajung, de obicei, la al doilea stadiu până la prima iarnă și intră în stare de liniște, astfel încât să își poată relua rapid dezvoltarea în orice moment când se încălzește brusc.
Pe măsură ce se apropie a doua iarnă, larvele ajung la al patrulea stadiu final, dar nu se transformă în pupă. În schimb, intră în diapauză obligatorie, astfel încât toate să apară ca adulți la sosirea verii.
Ca adulți, aceștia au doar câteva zile de viață și trebuie să își găsească un partener, astfel încât acest mecanism de sincronizare este esențial pentru supraviețuirea lor, scrie EurekAlert.
„Am stabilit că diapauza obligatorie se încheie odată cu apariția temperaturilor scăzute din timpul iernii, astfel încât toate larvele se transformă în pupe în același timp și ies ca adulți tot în același timp”, a declarat profesorul Goto.
„Deși strategiile de adaptare sezonieră care implică iernarea de mai multe ori folosind atât liniștea, cât și diapauza obligatorie nu au fost raportate la alte organisme, credem că insectele care locuiesc în medii dure, cum ar fi Arctica și altitudinile mari, ar putea utiliza strategii similare.”
O fosilă din Antarctica ne prezintă rațele din era dinozaurilor
O fosilă cretacică din Antarctica reprezintă prima pasăre modernă
Gheață veche de 1,2 milioane de ani, extrasă de la mare adâncime în Antarctica
Antarctica a trecut prin perioade de topire rapidă în urmă cu 20 de milioane de ani