O descoperire surprinzătoare relevă că megalodonul nu era așa cum au crezut cercetătorii

O echipă internațională condusă de paleontologul Kenshu Shimada de la Universitatea DePaul (SUA) a determinat că megalodonul (Odontus megalodon) era probabil mai lung și mai suplu decât s-a crezut anterior.

„Acest studiu oferă cea mai solidă analiză de până acum asupra dimensiunii și formei corpului megalodonului,” spune Phillip Sternes, biolog marin. „În loc să semene cu un rechin alb uriaș, era mai degrabă ca un rechin enorm, cu un corp mai alungit și mai subțire. Această formă are mai mult sens pentru înotul eficient în apă.”

• Vești bune: populațiile de țestoase marine din lume au început să-și revină
• Oamenii de știință au surprins imagini în adâncuri cu o creatură bizară cu „codițe”

Megalodonul a trăit acum aproximativ 23 de milioane – 3,6 milioane de ani, dominând lanțul trofic înainte de a dispărea.

Știm că era uriaș, comparativ cu rechinii moderni, dar aflarea formei exacte este extrem de dificilă, deoarece scheletul său era format în mare parte din cartilaj, care nu s-a păstrat.

Singurele fosile rămase sunt dinți și vertebre, indicând un rechin care putea avea între 11 și peste 40 de metri lungime. Cele mai multe estimări îl plasează între 13 și 18 metri, fiind comparat cu rechinul alb (Carcharodon carcharias).

O coloană vertebrală aproape completă, descoperită în apropierea Belgiei și măsurând 11 metri lungime, a servit drept bază pentru modelele anterioare. Totuși, nu toți rechinii sunt construiți la fel.

Un mister al lumii fosile

În loc să compare coloana vertebrală a megalodonului doar cu rechinii albi, echipa lui Shimada a analizat 145 de specii vii și 20 de specii dispărute de rechini. În special, cercetătorii au încercat să calculeze dimensiunea părților corpului care nu sunt reprezentate de coloana vertebrală fosilizată, capul și coada.

Rezultatele arată că, dacă planul corpului megalodonului urma modelele evolutive tipice ale rechinilor, atunci capul reprezenta 16,6% din lungimea totală, iar coada reprezenta 32,6% din lungimea totală.

Astfel, megalodonul avea un corp mai alungit și suplu, similar cu rechinul-lămâie (Negaprion brevirostris), nu cu rechinul alb, care este mai robust.

Coloana vertebrală belgiană este una dintre cele mai complete fosile, dar nu este cea mai mare, scrie ScienceAlert.

Cea mai mare vertebră măsurată are 15,5 cm lungime, însă vertebre descoperite în Danemarca sunt semnificativ mai mari, ajungând la 23 cm diametru.

Un pas uriaș în înțelegerea Megalodonului

Dacă aceasta ar fi fost cea mai mare vertebră posibilă pentru un megalodon, atunci cercetătorii estimează că lungimea maximă posibilă a acestuia era de 24,3 metri.

Aceasta este echivalentă cu două autobuze școlare puse cap la cap, mai mare decât orice rechin modern, deși rechinul-balenă (Rhincodon typus) poate ajunge la 20 de metri, iar balenele adevărate sunt mult mai mari.

Un megalodon mai lung și mai suplu ar fi fost mult mai eficient energetic, permițându-i să crească mai mare decât rechinii albi, care ating maximum 6 metri.

Un megalodon de 23,4 metri ar fi înotat cu o viteză de 2,1 – 3,5 km/h, folosind explozii de viteză doar atunci când era necesar.

„Această cercetare nu doar că redefinește aspectul megalodonului, ci oferă și un cadru pentru studierea modului în care dimensiunea influențează mișcarea animalelor marine,” spune Sternes.

Studiul a fost publicat în Palaeontologia Electronica.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Noi cercetări arată că uriașul megalodon era „un ucigaș cu sânge cald”

Ce mânca megalodonul? Chiar și pradă de mărimea unor balene ucigașe

Uriașii rechini Megalodon ar fi fost mult mai mari decât s-a crezut

Cercetătorii au descoperit că puii nou-născuți de megalodon erau mai mari decât oamenii