Aripile bufnițelor strălucesc în nuanțe de roz și ar putea ascunde un mesaj secret

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aripile bufnițelor strălucesc roz. Ciuful de pădure (Asio otus) este un prădător elegant, ușor de recunoscut datorită smocurilor de pene de pe cap care seamănă cu niște coarne și modelului în zigzag de pe penaj, care ajută pasărea să se camufleze perfect în pădurile dese. Însă, sub anumite tipuri de lumină, cercetătorii au descoperit că acest camuflaj este „trădat” de penele sale de pe aripi care strălucesc într-o nuanță fluorescentă de roz.

Ornitologul Emily Griffith și colegii săi de la Universitatea Northern Michigan și Observatorul de la Whitefish Point, SUA, au studiat pene recoltate din aripile a 99 de ciufi care migrau prin Peninsula Superioară a statului Michigan în primăvara anului 2020.

• A fost descoperit un nou melc de mare mic și colorat
• Test de cultură generală. De ce unele flori se închid noaptea?

Scopul lor a fost să catalogheze nuanțele de roz fluorescent prezente la această populație pentru a înțelege dacă aceste culori transmit un mesaj între păsările care le pot percepe.

Aripile bufnițelor strălucesc roz

Bufnițele pot vedea această fluorescență magenta, emisă de pigmenți fotosensibili numiți porfirine, denumire derivată din grecescul „porphyra” (mov), chiar și fără lumină ultravioletă. La fel și alte păsări, care au capacitatea de a percepe spectrul UV.

Cum aceste culori nu sunt vizibile pentru ochiul mamiferelor, inclusiv al prăzii preferate a bufnițelor (rozătoarele), fluorescența ar putea fi un mod discret și eficient de comunicare între exemplarele aceleiași specii.

Porfirinele nu doar că strălucesc în lumină UV, dar și se degradează în timp dacă sunt expuse prea mult la lumină solară. Asta înseamnă că intensitatea fluorescenței scade odată cu vârsta penajului, între două năpârliri.

Ce mesaj transmite fluorescența penelor de bufniță?

Aripile bufnițelor strălucesc roz. Știm deja că pigmenții din penele păsărilor pot transmite informații legate de vârstă, sex, dimensiune sau stare generală de sănătate. Chiar și fără o lampă UV, cercetătorii puteau adesea ghici sexul bufnițelor după culoarea penajului: la femelele, mai închis la culoare; la masculi, mai deschis. Totuși, aproximativ o treime dintre exemplare au avut un penaj „intermediar” care nu a permis identificarea clară a sexului.

Încă nu se știe dacă fluorescența UV a bufnițelor transmite și ea mesaje asemănătoare.

Echipa a observat că păsările mai bătrâne aveau concentrații mai mari de pigmenți fluorescenți, la fel și femelele cu penaj mai închis. În schimb, la bufnițele mai tinere și cu penaj mai deschis, intensitatea pigmentului creștea dacă acestea erau mai grele, ceea ce sugerează că fluorescența ar putea semnala și starea de sănătate.

„Este posibil ca pigmenții fluorescenți să aibă un rol în selecția sexuală. Singurul moment în care acești pigmenți ar fi vizibili, în afară de zbor, ar putea fi în timpul curtării, când masculul execută un zbor special pentru a atrage femela”, scriu cercetătorii.

Aripile bufnițelor strălucesc roz pentru a cloci ouăle mai bine?

Totuși, chiar dacă masculii se laudă cu penajul lor fluorescent în zboruri de curtare, asta nu explică de ce femelele au aripi mult mai strălucitoare în UV.

„În plus, această trăsătură nu are o distribuție clară: cantitatea de pigment fluorescent variază în funcție de vârstă, sex și dimensiuni, toate împreună”, explică Griffith.

O altă ipoteză ar putea fi legată de reglarea termică. Pigmenții fluorescenți din coaja ouălor sunt cunoscuți pentru faptul că reflectă radiațiile infraroșii și ajută la reglarea temperaturii. Cercetătorii sugerează că aceștia ar putea avea un rol similar în penele interioare ale aripilor femelelor, ajutând la conservarea căldurii în timpul cuibăritului.

„Această ipoteză alternativă ar putea explica de ce femelele au mult mai mulți pigmenți fluorescenți, în timp ce masculii, care nu clocesc ouăle și sunt mai activi în căutarea hranei, nu au nevoie de acest tip de protecție”, conchid autorii.

Studiul a fost publicat în The Wilson Journal of Ornithology.

Vă recomandăm să citiți și:

O specie de ciupercă proaspăt descoperită transformă păianjenii în zombi

Substanțele chimice veșnice au fost găsite în vidrele din Marea Britanie

Noi studii sugerează că liliecii au trăsături de personalitate

Veninul unor specii de omizi ar putea dezvolta noi medicamente