Test de cultură generală. De ce scoicile fac perle?

De ce scoicile fac perle? Iată procesul natural uimitor care dă naștere unor adevărate bijuterii, la propriu.

Majoritatea bijuteriilor sunt create din metale și pietre prețioase extrase din pământ.

• ADN-ul de lup se ascunde în majoritatea câinilor, au descoperit oamenii de știință
• O ciupercă de la Cernobîl pare să fi dezvoltat o abilitate incredibilă

Perlele, în schimb, se formează în interiorul unui organism viu: o scoică. Ele sunt rezultatul unui proces biologic, prin care scoica se apără de corpurile străine care pătrund în interiorul ei. Iată de ce scoicile fac perle!

De ce scoicile fac perle?

Deși scoicile sunt cele mai cunoscute pentru această abilitate, și alte moluște, cum ar fi midiile sau stridiile, pot forma perle, însă acest lucru este mult mai rar. Perlele pot apărea atât în ape dulci, cât și în ape sărate, iar majoritatea provin din scoici, potrivit HowStuffWorks.

Scoicile sunt bivalve, adică au o carapace formată din două părți (valve) unite printr-un ligament elastic. Acest ligament permite deschiderea scoicii pentru ca ea să se hrănească. Formarea unei perle începe atunci când un corp străin pătrunde între manta (o parte moale din interiorul scoicii) și cochilie, provocând iritație, ca un fel de „așchie” pentru scoică.

Pentru a se proteja, scoica începe să acopere acel intrus cu straturi fine de sidef, aceeași substanță din care își construiește și cochilia. În timp, aceste straturi concentrice formează ceea ce numim o perlă.

Unele specii de scoici, precum Pinctada mazatlanica, pot produce trei-patru straturi de sidef pe zi, dar fiecare strat este extrem de subțire, cam cât o miime de milimetru (un micron). Formarea unei perle naturale de 5 mm în diametru poate dura până la 2 ani.

E adevărat că o perlă se formează dintr-un grăunte de nisip?

Acesta este un mit des întâlnit, dar fals. Deși este teoretic posibil ca un grăunte de nisip să stea la baza unei perle, scoicile care formează perle trăiesc adesea pe funduri nisipoase și au capacitatea de a elimina nisipul sau alte particule mici. În realitate, cei mai mulți intruși care declanșează formarea unei perle sunt organisme parazite, precum viermii care sapă prin cochilie și ajung până la manta.

Scoica reacționează în același mod: își protejează interiorul acoperind parazitul cu straturi de sidef, iar rezultatul final este o perlă.

Dimensiunile pot varia de la 1 mm până la 7 mm, care este considerată mărimea medie. Perlele care depășesc 10 mm sunt rare și, de obicei, foarte valoroase. În general, cu cât o perlă este mai mare, cu atât este mai prețuită.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce nu mănâncă urșii panda mai multă carne?

Microplasticele din plămânii păsărilor arată cât de poluat este aerul

Câinii s-ar fi domesticit singuri din nevoia de hrană, sugerează un studiu

Câinii maidanezi din India au o culoare preferată