Home » Natură » Specia care sfidează teoriile lui Charles Darwin

Specia care sfidează teoriile lui Charles Darwin

Specia care sfidează teoriile lui Charles Darwin
Foto: Rob Hille/Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0
Publicat: 22.06.2025

Râmele dezvăluie un mecanism evolutiv care ar putea sfida ideile lui Darwin. În 1859, Darwin descria evoluția ca un proces lent și treptat. Totuși, a fost surprins să constate că fosilele nu conțin verigile lipsă care ar fi ilustrat această transformare pas cu pas. Explicația lui: registrul fosil e incomplet, ca o carte cu multe pagini lipsă.

În 1972, paleontologii Stephen Jay Gould și Niles Eldredge au propus o alternativă: teoria echilibrului punctat. Potrivit acestei teorii, speciile rămân stabile timp îndelungat, apoi suferă schimbări evolutive rapide, în populații izolate. Deși unele dovezi susțin acest model, comunitatea științifică rămâne divizată.

Râmele dezvăluie un mecanism evolutiv care ar putea sfida ideile lui Darwin. Un nou studiu al Institutului de Biologie Evolutivă (IBE) din Spania oferă indicii că un astfel de salt evolutiv a avut loc acum 200 de milioane de ani, când anumiți viermi marini (anelide) au făcut tranziția la viața terestră. Cercetătorii au descoperit că, în acest proces, aceste viețuitoare și-au reorganizat radical genomul, un fenomen rar și spectaculos.

Râmele dezvăluie un mecanism evolutiv care ar putea sfida ideile lui Darwin

Echipa a secvențiat pentru prima dată genomuri complete de râme, la același nivel de precizie ca genomul uman, și le-a comparat cu cele ale altor anelide. Rezultatul a fost uimitor: genomurile nu au evoluat treptat, ci prin „explozii” de remodelare genetică profundă. Practic, râmele și-au „spart” genomul în mii de fragmente, pe care le-au reconfigurat complet într-o perioadă scurtă, pentru a se adapta la mediul terestru, scrie Eurek Alert.

Acest tip de reorganizare radicală nu a dus la extincție, posibil datorită flexibilității 3D a genomului acestor viețuitoare. Spre deosebire de alte animale, genele lor pot schimba poziția în genom și totuși să continue să funcționeze corect. Astfel, schimbările majore în ADN ar fi permis o adaptare rapidă la provocări precum respirația aerului sau expunerea la lumină.

Himerele genetice

Mai mult, aceste modificări nu doar că au relocat genele, ci le-au și combinat în „himere genetice” care ar fi putut accelera evoluția. În timp ce, în cazul oamenilor, astfel de restructurări duc la boli (precum cancerul), la râme ele par să fi fost tolerabile și chiar benefice.

Rezultatele susțin ideea că echilibrul punctat poate explica unele episoade-cheie din istoria vieții, precum tranziția de la mare la uscat. Deși lipsa fosilelor de acum 200 de milioane de ani face validarea dificilă, studiul sugerează că stabilitatea genomului ar putea fi excepția, nu regula.

Această reorganizare extremă a fost observată anterior doar în celulele canceroase umane, fenomen cunoscut sub numele de cromoanageneză. Diferența este că în timp ce la oameni duce la boală, la râme pare să fi stimulat evoluția.

Pentru Rosa Fernández, coordonatoarea studiului, ambele teorii, darwinismul și echilibrul punctat, sunt compatibile. Prima explică bine evoluția populațiilor, dar nu și episoadele revoluționare precum „explozia vieții” din ocean sau cucerirea uscatului.

În viitor, cercetarea unor nevertebrate mai puțin studiate ar putea aduce descoperiri importante despre flexibilitatea și diversitatea organizării genomice. Fernández conchide că multe dintre ideile clasice despre cum sunt construite genomurile ar putea fi puse sub semnul întrebării.

Studiul a fost publicat în Nature Ecology & Evolution.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce culori văd pisicile?

Pădurile sud-americane „plâng” și acum după mastodonți

Unele plante își produc singure propriile pesticide. De ce nu este neapărat un lucru bun?

Oamenii de știință au rezolvat un mister vechi despre ornitorinci

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Un zahăr produs de o bacterie intestinală ar putea ajuta organismul să ardă grăsimea viscerală
Un zahăr produs de o bacterie intestinală ar putea ajuta organismul să ardă grăsimea viscerală
Un medicament inedit dă rezultate promițătoare împotriva cancerului de prostată
Un medicament inedit dă rezultate promițătoare împotriva cancerului de prostată
Ceva din kimchi ar putea ajuta la eliminarea microplasticelor din intestin
Ceva din kimchi ar putea ajuta la eliminarea microplasticelor din intestin
De ce ne place mirosul asfaltului după ploaie?
De ce ne place mirosul asfaltului după ploaie?
Canioanele subacvatice antice ascund secretele celor mai vechi animale de pe Pământ
Canioanele subacvatice antice ascund secretele celor mai vechi animale de pe Pământ
Unde au fost descoperite unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ?
Unde au fost descoperite unele dintre cele mai vechi roci de pe Pământ?
Problemele la motor forțează sonda japoneză Hayabusa2 să-și schimbe planurile
Problemele la motor forțează sonda japoneză Hayabusa2 să-și schimbe planurile
Ce gustare înainte de culcare te-ar putea ajuta să dormi mai bine?
Ce gustare înainte de culcare te-ar putea ajuta să dormi mai bine?
Anthropic a avut cea mai mare listare bursieră din istorie, în timp ce Nvidia a pierdut 35% din valoare
Anthropic a avut cea mai mare listare bursieră din istorie, în timp ce Nvidia a pierdut 35% din valoare
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
Religia care ar putea domina lumea în următorii ani
Religia care ar putea domina lumea în următorii ani
Cât a plătit Ungaria pentru deplasările lui Viktor Orbán între 2015 și 2025?
Cât a plătit Ungaria pentru deplasările lui Viktor Orbán între 2015 și 2025?
FIFA conduce fotbalul mondial, dar cine conduce FIFA?
FIFA conduce fotbalul mondial, dar cine conduce FIFA?
Prea puțini copii din România au parte zilnic de micul dejun, arată Societatea de Științe în Nutriție
Prea puțini copii din România au parte zilnic de micul dejun, arată Societatea de Științe în Nutriție
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Oamenii de știință au descoperit limbajul ascuns al psihopaților și nu este cum se așteptau
Căderea Babilonului este învăluită în mister, dar măcar acum știm când s-a petrecut
Căderea Babilonului este învăluită în mister, dar măcar acum știm când s-a petrecut
Nu orice formă de activitate fizică ne protejează creierul, avertizează un studiu
Nu orice formă de activitate fizică ne protejează creierul, avertizează un studiu
Un mic magnet ar putea transforma circuitele cu tranzistori în neuroni artificiali
Un mic magnet ar putea transforma circuitele cu tranzistori în neuroni artificiali