Aproximativ 5% dintre păsările sălbatice comune din Australia ar fi putut trece printr-un „schimb de sex” , o situație în care sexul genetic nu corespunde organelor reproducătoare, potrivit unui nou studiu.
Cercetarea este considerată prima care documentează un fenomen de acest tip, la scară largă, în mai multe specii de păsări sălbatice. Cauza rămâne necunoscută, dar oamenii de știință iau în calcul și posibila influență a substanțelor chimice care dereglează hormonii.
Echipa de la University of the Sunshine Coast a analizat 480 de păsări din cinci specii comune, toate decedate după ce ajunseseră în spitale veterinare din sud-estul statului australian Queensland.
În prima etapă, cercetătorii au stabilit sexul genetic prin teste ADN (la păsări, masculii au două cromozomi Z, iar femelele un cromozom Z și unul W). Ulterior, disecțiile au scos la iveală neconcordanțe: 24 de păsări aveau organe reproducătoare ce nu corespundeau sexului genetic, potrivit The Guardian.
„Am verificat și reverificat rezultatele. Ne întrebam dacă nu cumva este o eroare. Când am confirmat, am rămas fără cuvinte”, a mărturisit dr. Dominique Potvin, coautoare a studiului.
Majoritatea exemplarelor „discordante” erau femele din punct de vedere genetic, dar aveau organe masculine. Un caz invers a fost un kookaburra mascul din punct de vedere genetic, dar analiza sugera producerea recentă a unui ou.
Două porumbei crestați femele genetic prezentau simultan țesut testicular și ovarian. Procentul de schimb de sex varia între 3% (la coțofene) și 6,3% (la porumbei crestați).
Dr. Clancy Hall, autoarea principală a studiului, avertizează că aceste modificări ar putea influența succesul reproductiv, cu efecte negative pentru speciile amenințate.
„Poate duce la dezechilibre între sexe, scăderea populației și modificarea comportamentului de împerechere”, spune ea.
Experții cred că substanțele chimice perturbatoare endocrine (EDC) ar putea fi implicate. Prof. Kate Buchanan, specialistă în biologia evolutivă a păsărilor la Deakin University, afirmă că „masculinizarea” observată ar putea fi rezultatul expunerii la astfel de substanțe, provenite din activități umane.
Dr. Clare Holleley, cercetătoare la CSIRO, subliniază că fenomenul, întâlnit și la alte animale, poate fi declanșat și de factori naturali precum temperaturile extreme, dar în acest caz „ceva din mediu pare să acționeze diferit”.
Dr. Golo Maurer, director de strategie la BirdLife Australia, consideră descoperirea „o preocupare majoră” în contextul amenințărilor multiple asupra păsărilor: schimbările climatice, pierderea habitatelor și poluarea cu plastic.
Totuși, unii specialiști atrag atenția că rezultatele nu pot fi generalizate fără precauție, deoarece păsările analizate nu provin dintr-un eșantion aleatoriu, ci din cazuri ajunse în clinici veterinare.
Cercetătorii din China au descoperit o nouă specie de dinozaur care ciripea la fel ca păsările
Păsările flamingo au devenit o problemă pentru orezul din Italia
Puterea vindecătoare a păsărilor. Cum ne liniștește cântecul naturii?
Peste 500 de specii de păsări riscă să dispară în următorul secol