În căutarea noastră neîncetată de a domina planeta, am transformat refugiul unor specii emblemate în ultimele lor fortărețe. Acum, supraviețuirea acestora depinde nu de forța lor, ci de voința noastră de a conserva ce a mai rămas.
Vaquita
Vaquitas, cele mai rare și mai mici cetacee, locuiesc doar în apele din Golful California din Mexic. În 1997, scrie britannica.com, existau aproape 600 de vaquitas. În 2025, estimările sugerează că mai sunt mai puțin de 10 vaquitas rămași în sălbăticie. Un studiu efectuat în 2024 a indicat o populație cuprinsă între șase și opt indivizi, ceea ce reprezintă un declin semnificativ față de anii anteriori. Principala lor amenințare sunt plasele de pescuit ilegale. Pescarii le folosesc pentru a prinde totoaba, un pește al cărei organ intern (vezica înotătoare) este un produs de lux extrem de scump.
Braconajul, pierderea habitatului și conflictele dintre oameni și animalele sălbatice au redus populațiile globale de tigri la aproximativ 4 500. În China, în ciuda interdicțiilor legale, oasele și organele de tigru încă se vând la prețuri exorbitante pe piața neagră. În timp ce unele populații sunt stabile sau în creștere datorită eforturilor de conservare de succes, altele continuă să se confrunte cu amenințări semnificative, inclusiv fragmentarea habitatului și, așa cum am menționat mai sus, braconajul. Conservatorii avertizează că în lipsa unor măsuri drastice, tigrul sălbatic ar putea dispărea în câteva decenii, rămânând doar specimenele captive, ca relicve ale unei ere pierdute.
În 1941, mai rămăseseră doar 16 cocori albi (Grus Americana), cele mai mari păsări de pe continentul nord-american. Astăzi, datorită programelor inovatoare de reproducere, numărul depășește 500, dar supraviețuirea lor este departe de a fi asigurată. Singura populație sălbatică autosustenabilă migrează între Canada și Texas, în timp ce stolurile reintroduse în Florida și Wisconsin se luptă să se dezvolte.
Balena albastră – cel mai mare animal din lume – a fost vânată aproape până la dispariție, în secolul XX. Deși interzicerea vânătorii comerciale de balene a permis populațiilor să se refacă încet, au mai rămas mai puțin de 25.000 de exemplare. Coliziunile cu navele, poluarea fonica a oceanelor și criza climatică pun în pericol supraviețuirea acestor giganți. Cercetătorii monitorizează fiecare exemplar după amprentele sale distinctive, descifrând rutele de migrație într-o luptă contra cronometru pentru salvarea acestor coloși ai adâncurilor.
Elefanții din Asia (Elephas maximus) se confruntă cu o criză a spațiului. Odată cu explozia populației umane, habitatele lor forestiere dispar, ducând la conflicte mortale. Braconajul pentru fildeș, carne și chiar piele agravează amenințarea. India rămâne ultimul lor bastion, dar chiar și acolo, turmele sunt fragmentate, străvechile lor rute de migrație fiind întrerupte de drumuri și ferme.
La începutul anilor 1700, existau 300 000 de exemplare, pentru ca în 1911, numărul vidrelor de mare să scadă drastic la aproximativ 2 000. În acel an, scrie britannica.com, a fost promulgată o interdicție internațională privind vânătoarea comercială, datorită căreia a fost posibilă refacerea populațiilor – aproximativ 128 000 de exemplare la nivel mondial până la începutul secolului XXI. Așadar, vânate până aproape de dispariție pentru blănurile lor, populațiile de vidră de mare și-au revenit semnificativ, dar viitorul lor este precar.
Mai puțin de 75 de rinoceri Javan supraviețuiesc, toți aflându-se în Parcul Național Ujung Kulon din Indonezia. Braconajul, pierderea habitatului și dezastrele naturale amenință această specie străveche. Spre deosebire de verii lor africani, rinocerii Javan sunt solitari și evazivi, ceea ce face și mai dificile eforturile de conservare. Dacă vor dispărea, se vor alătura rinocerului alb nordic în analele sumbre ale extincției.
Deși eforturile intense de conservare au adus o schimbare de scenariu pentru gorilele de munte, oferindu-le o redresare modestă, toate gorilele rămân în pericol critic de dispariție. Braconajul, pierderea habitatului și bolile precum Ebola continuă să-și spună cuvântul, decimând populații întregi. Iar ritmul lent de reproducere – o femelă naște doar o dată la patru ani – face ca orice pierdere să fie un pas ireversibil spre dispariție.
O tumoră facială contagioasă a distrus 60% din diavolii din Tasmania începând cu anii 1990. Oamenii de știință se străduiesc să reproducă indivizi sănătoși și să dezvolte un vaccin, dar timpul trece. Acești „ingineri” ai ecosistemului, a căror dispariție ar provoca un lanț de dezechilibre, rămân cu mâna întinsă către omenire. Diavolii Tazmanieni sunt prădători cheie care controlează populațiile de marsupiale mici și rozătoare. Fără ei, specii precum wombatul sau potoroo (un mic marsupial) s-ar putea înmulți excesiv, distrugând vegetația și perturbând solul. De asemenea, în absența diavolilor, vulpile (specie invazivă în Tasmania) ar prăda mai liber păsări locale și reptile, accelerând dispariția unor specii deja amenințate. Diavolii sunt „serviciul de salubrizare” al naturii – devorează rapid cadavrele, prevenind răspândirea bolilor, a paraziților și contaminarea surselor de apă. Tot ei vânează pui de cangur slab sau bolnav, menținând sănătatea turmelor. Dacă dispar, cangurii ar putea deveni suprapopulați, ducând la foamete și boli în rândul lor.
Extrem de inteligenți și solitari, urangutanii dispar pe măsură ce pădurile din Borneo și Sumatra sunt rase pentru ulei de palmier. Peste jumătate din populația lor a dispărut în 40 de ani. Centrele de salvare sunt pline de orfani, victime ale comerțului ilegal cu animale de companie. Fără o acțiune urgentă, „oamenii pădurii” ar putea exista în curând doar în captivitate.
În timp ce aceste specii carismatice țin primele pagini ale ziarelor, să spunem, nenumărate creaturi mai puțin cunoscute – cum ar fi skinkul – vierme fără membre sau gândacul lui Gerlach – se confruntă cu dispariția în tăcere. Cu toate acestea, și ele sunt fire de neînlocuit în rețeaua vieții. Conservarea nu înseamnă doar salvarea stelelor, ci și păstrarea întregii distribuții.
Sursa:
https://www.britannica.com/list/10-of-the-most-famous-endangered-species
Cercetătorii au descoperit un ecosistem uriaș, plin de viață, la kilometri sub suprafața Pământului
S-a aflat ce anume produce o strălucire misterioasă în Oceanul de Sud
Studiu îngrijorător: „Schimb de sex” la păsările sălbatice din Australia
Fenomen extraordinar pe un râu din Brazilia: mii de pești „escaladează” o cascadă