Test de cultură generală. De ce uraganele nu pot trece de linia ecuatorului?

Uraganele sunt unele dintre cele mai impresionante fenomene de pe planeta noastră, dar există un lucru pe care acestea nu îl pot face. De ce uraganele nu pot trece de linia ecuatorului?

De ce uraganele nu pot trece de linia ecuatorului? Din cauza forței Coriolis.

• Un eveniment misterios în Antarctica a eliberat carbonul care a încălzit Pământul
• Ce s-a întâmplat cu plantele atunci când Pământul s-a încălzit în urmă cu 56 de milioane…

Niciun uragan nu a traversat vreodată ecuatorul. Forța Coriolis, cauzată de rotația Pământului, le conferă uraganelor mișcarea lor turbionară. Efectul Coriolis la ecuator este zero, ceea ce face imposibilă trecerea unui uragan, explică Britannica.

De ce uraganele nu pot trece de linia ecuatorului și ce este efectul Coriolis?

Efectul Coriolis descrie modelul de deviere pe care îl urmează obiectele care nu sunt fixate de sol atunci când se deplasează pe distanțe mari în jurul Pământului. Acest efect stă la baza multor tipare meteorologice de scară mare.

Totul are legătură cu rotația Pământului. Mai exact, planeta se rotește mai repede la ecuator decât la poli. Cum Pământul este mai lat la ecuator, zonele ecuatoriale trebuie să parcurgă o distanță mai mare într-o rotație completă de 24 de ore, adică aproape 1.600 de kilometri pe oră. În apropierea polilor, viteza de rotație scade drastic, ajungând la doar 0,00008 kilometri pe oră.

Să ne imaginăm că te afli la ecuator și arunci o minge spre un prieten aflat în centrul Americii de Nord. Deși tu o arunci drept, mingea pare să cadă la dreapta prietenului tău, asta pentru că el se deplasează mai încet odată cu rotația Pământului și „nu prinde din urmă” mingea.

Dacă, în schimb, te-ai afla la Polul Nord și ai arunca mingea spre același prieten, ea ar părea tot să aterizeze la dreapta lui, dar dintr-un motiv opus: prietenul tău se mișcă mai repede odată cu rotația Pământului și „o ia înaintea” mingii.

Așadar, oriunde te-ai juca cu mingea la scară planetară în emisfera nordică, mingea va fi deviată spre dreapta. Această deviere aparentă este efectul Coriolis, explică National Geographic.

Cum bate vântul

Fluidele care se deplasează pe suprafețe mari, cum sunt curenții de aer, se comportă la fel ca mingea. În emisfera nordică, ele par să se curbeze spre dreapta, iar în emisfera sudică, spre stânga.

Intensitatea efectului Coriolis depinde de viteză, atât de viteza de rotație a Pământului, cât și de viteza obiectului sau a fluidului afectat. Cu cât viteza este mai mare sau distanța parcursă mai lungă, cu atât efectul este mai pronunțat. Tocmai de aceea, formarea sistemelor meteorologice precum cicloanele sau alizeele este influențată puternic de efectul Coriolis.

Cicloanele sunt sisteme de joasă presiune care atrag aerul spre centrul lor, numit „ochi”. În emisfera nordică, aerul provenit din zonele de înaltă presiune trece pe partea dreaptă a celor de joasă presiune. Astfel, pe măsură ce masele de aer sunt atrase din toate direcțiile, ele sunt deviate, iar furtuna (de exemplu, un uragan) pare să se rotească în sens invers acelor de ceasornic.

În emisfera sudică, curenții sunt deviați spre stânga, iar furtunile par să se rotească în sensul acelor de ceasornic.

În afara sistemelor de furtună, efectul Coriolis modelează tiparele regulate ale vânturilor la nivel global.

De exemplu, aerul cald care se ridică de la ecuator se deplasează spre poli. În emisfera nordică, acești curenți de aer cald sunt deviați spre dreapta (adică spre est) pe măsură ce se îndreaptă spre nord. Apoi, în jurul latitudinii de 30° nord, aerul se răcește, coboară și începe să se miște în direcția opusă, dinspre nord-est spre sud-vest, înapoi spre ecuator. Aceste tipare de circulație constantă ale maselor de aer formează alizeele, vânturi esențiale pentru climatul global.

Vă recomandăm să citiți și:

Via delle Valli, traseul din Italia dedicat drumeților care caută să scape de aglomerație

Cercetătorii au găsit cea mai veche gheață glaciară cunoscută din Alpii Europeni

Misterioasele structuri din adâncul Pământului pot alimenta erupții vulcanice devastatoare

Avertisment: Criza climatică ar putea declanșa o intensificare a erupțiilor vulcanice