Groenlanda capătă o nouă formă. Groenlanda „se zvârcolește” sub propria greutate, pe măsură ce milenii de acumulare și topire constantă a gheții îi modifică forma de bază. Potrivit cercetătorilor, această deformare ar putea avea un impact semnificativ asupra modului în care se va naviga în regiune într-un viitor tot mai lipsit de gheață.
Sub conducerea Universității Tehnice din Danemarca (DTU), o echipă internațională de oameni de știință a analizat 20 de ani de date GPS, urmărind 58 de puncte specifice de pe teritoriul Groenlandei. Rezultatele arată că, în timp ce masa continentală se deplasează spre nord-vest cu aproximativ 2 centimetri pe an, anumite regiuni se extind, iar altele se contractă. Cu alte cuvinte, Groenlanda capătă o nouă formă.
„Per ansamblu, asta înseamnă că Groenlanda devine ușor mai mică, însă acest lucru s-ar putea schimba pe viitor, odată cu accelerarea topirii pe care o observăm acum”, explică geofizicianul Danjal Longfors Berg, de la DTU. Trei mari forțe geologice influențează mișcarea scoarței Groenlandei: mişcarea plăcilor tectonice, relaxarea presiunii asupra fundamentului stâncos pe măsură ce ghețarii se topesc și un proces mult mai îndelungat de ridicare izostatică glaciară (GIA), care continuă încă de la sfârșitul ultimei ere glaciare.
Folosind o combinație de date provenite din stații GPS distribuite în toată Groenlanda, modele computerizate, măsurători de la mii de alte stații GPS din America de Nord și estimări ale mișcărilor crustei din ultimii 26.000 de ani, cercetătorii au reușit să separe contribuția fiecărui factor.
Acest demers le-a oferit cele mai precise măsurători de până acum privind mișcările Groenlandei, în special în ceea ce privește deplasarea orizontală a insulei. Rezultatele pot îmbunătăți modelele viitoare ale dinamicii Groenlandei și pot contribui la o înțelegere mai clară a modului în care planeta reacționează la efectele continue ale schimbărilor climatice.
„Gheața care s-a topit în ultimele decenii a împins Groenlanda spre exterior și a provocat o ridicare a solului, astfel încât suprafața insulei a devenit, de fapt, mai mare în această perioadă. În același timp, observăm mișcări în sens opus: Groenlanda se ridică și se contractă din cauza schimbărilor antice ale maselor de gheață, legate de ultima eră glaciară și de sfârșitul acesteia”, explică Berg.
Când asemenea volume uriașe de gheață se adaugă sau se pierd de pe suprafața Pământului, efectele pot fi considerabile. Oamenii de știință continuă să perfecționeze estimările privind consecințele acestor procese, pe măsură ce gheața polară dispare.
Studiile anterioare au arătat că topirea ar putea reactiva vulcani adormiți și că înverzirea regiunilor polare ar putea duce la creșteri semnificative ale emisiilor de metan. Continuarea colectării și analizării datelor va ajuta la o mai bună înțelegere a modului în care forma Groenlandei se modifică în timp, scrie ScienceAlert.
„Este important să înțelegem mișcările maselor continentale. Desigur, sunt interesante din punct de vedere geologic, dar sunt și cruciale pentru cartografiere și navigație, deoarece chiar și punctele de referință fixe din Groenlanda se deplasează lent”, subliniază Berg.
Cercetarea a fost publicată în revista Journal of Geophysical Research: Solid Earth.
Cerul ascunde „spiriduși” și „elfi”: fenomene electrice rare ale Pământului
Test de cultură generală. De ce apare roua dimineața?
Scoicile trag un semnal de alarmă! Ce se întâmplă cu circulația din Atlanticul de Nord?
Gange, fluviul sacru al hindușilor, seacă într-un ritm fără precedent, arată un studiu