Top 10 specii disparute care vor putea fi recreate genetic

5. Raphus cucullatus sau Pasarea Dodo

Disparuta: in jurul anului 1690 d.Hr.
ADN prezervat: 20%
Potrivire cu potentiala mama-surogat: 60%

• Un rezervor uriaș de apă a fost găsit ascuns adânc sub suprafața Pământului
• Ce origine preistorică are cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume?

In anul 2002, geneticienii de la Universitatea Oxford au obtinut permisiunea de a diseca cel mai bine prezervat specimen dodo din lume, osul unui picior – cu pene si piele – tinut sub cheie la Muzeul de Istorie Naturala al universitatii. “Acest lucru a produs fragmente de ADN mitocondrial de pasare dodo, dar nimic mai mult”, explica Beth Shapiro, specialist in ADN antic, profesor la Universitatea de Stat din Pennsylvania. De atunci, niciun alt specimen nu a oferit macar o boare din ADN-ul acestui animal, dar exista inca speranta ca intr-o zi se vor gasi mai mult material genetic. Daca o urma de ADN se iveste si o secventa de genom va putea fi produsa din ea, s-ar recurge la ajutorul porumbeilor pentru a ajuta la reinvierea faimosului lor var in vremurile noastre.

Citeste si: Prima pasare din lume

4. Megatherium americanum sau Lenesul urias

Disparut: cu aprox. 8.000 de ani in urma
ADN prezervat: 40%
Potrivire cu potentiala mama-surogat: 20%

Stand in doua picioare, acest gigant masura in inaltime pana la sase metri, iar greutatea sa este estimata astazi ca ar fi fost de aproximativ patru tone. Extinctia relativ recenta a lenesului a permis descoperirea catorva specimene cu par, o excelenta sursa de ADN. Suntem deci pe cale sa vedem curand publicat genomul lenesului urias? “Cu siguranta”, sustine Hendrik Poinar de la Universitatea MacMaster din Canada, care a extras ADN de lenes gigant din fecale fosilizate acum 30.000 de ani. Dificultatea oricarei intentii de resurectie ar fi lipsa unei gazde surogat adecvate. Cea mai apropiata ruda vie a lenesului gigant, lenesul de copac, este prea mic in comparatie cu stramosul sau. Acesta ar putea sa produca ovulele capabile sa formeze un embrion de lenes gigant, dar fetusul ar intrece rapid in marime posibilitatea de gestatie a mamei-surogat.

Citeste pe aceeasi tema: Lenesul nu este un animal lenes

3. Megaloceros giganteus sau Elanul urias

Disparut: cu aprox. 7.700 de ani in urma
ADN prezervat: 60%
Potrivire cu potentiala mama-surogat: 40%

Entuziastii vanatorii de cerbi ar da orice pentru a avea sansa sa haituiasca prin paduri acest gigant al Pleistocenului, ce a trait candva pe teritoriul Europei. Un mascul tipic din specia elanului irlandez masura peste doi metri in inaltime la nivelul umarului si avea o deschidere a coarnelor de pana la patru metri. Este mai degraba cerb decat elan, iar ruda sa cea mai apropiata este cerbul zilelor noastre, mult mai mic, cele doua specii incepandu-si evolutia separata cu aproximativ zece milioane de ani in urma. Diferentele dintre cele doua specii fac destul de grea incercarea de a converti genomul unui elan urias intr-un animal viu, sanatos.

Citeste pe aceeasi tema: Megaloceros giganteus

2. Castoroides ohioensis sau Castorul urias

Disparut: cu aprox. 10.000 de ani in urma
ADN prezervat: 40%
Potrivire cu potentiala mama-surogat: 20%

Exista deja o controversa serioasa cu privire la reintroducerea castorilor obisnuiti in unele tari, asa incat oamenii de stiinta se intreaba ce rumoare ar crea aducerea la viata a castorului gigant, de 2,5 metri lungime pe teritoriul Americii de Nord. Totusi, ei spera cu destul de mult optimism in obtinenrea unei secvente din genomul acestui rozator urias; unul dintre sustinatorii proiectului fiind Hendrik Poinar, genetician al Universitatii McMaster din Hamilton, Canada. Daca acest lucru se va reusi, capybara, cel mai mare rozator in viata, care este totusi la jumatate din masa castorului urias, ar putea fi o mama-surogat potrivita, desi este posibil ca gradul de rudenie dintre cele doua specii sa fie destul de redus.

Citeste si: Castorii canadieni salveaza pasarile cantatoare

1. Homo neanderthalensis sau Omul de Neaderthal

Disparut: cu aproximativ 25.000 de ani in urma
ADN prezervat: 20%
Potrivire cu potentiala mama-surogat: 100%

Un fragment din secventa ADN a genomului de Neanderthalian ar urma sa fie publicat chiar in perioada anului in curs. “Pentru a avea un genom de calitate rezonabila, sa spunem comparabil cu cel al cimpanzeului, va mai fi nevoie de cel putin inca doi ani de munca”, sustine Svante Paabo de la Institutul Max Plank de Antropologie Evolutionista din Leipzig, Germania. In timp ce impreuna cu echipa sa, cercetatorul spera ca genomul va oferi rezolutii unice cu privire la diferentele dintre noi, oamenii, si “verii” nostri misteriosi, exista speculatii care spun ca aceastea ar putea servi chiar la resurectia intregii specii a omului de Neanderthal. Data fiind ancestralitatea aproape comuna a lui homo sapiens si a lui homo neanderthalensis, oamenii ar fi excelenti donatori de ovule si mame-surogat ideale pentru posibilii embrioni. Totusi, desi oamenii de stiinta ai Uniunii Sovietice au incercat candva sa creeze hibridul dintre om si maimuta, astazi este greu de imaginat ca pana si cei mai entuziasti cercetatori s-ar aventura intr-un teritoriu atat de restrictiv. “Gasesc ideea resuscitarii omului de Neanderthal atat de ridicola, incat orice speculatie privitoare la mamele-surogat mi se pare de prisos”, sustine Paabo. “Cel mult, cercetatorii ar putea inlocui unele gene umane cu versiuni de Neaderthalian in organismele experimentale dintr-un recipient, pentru a cerceta efectul”, crede cercetatorul.

Citeste Maratonul DESCOPERA PREISTORIA care incepe in luna februarie.