FREE-DIVING

Tehnica se obtine prin antrenament sustinut, iar marina regala britanica a dezvoltat un modul de antrenament profesional – SETT (Submarine Escape Training Tank), care functioneaza la baza Gosport, de langa Portsmouth. Este vorba de un cilindru cu diametrul de 6 metri, plin cu apa mentinuta la temperatura de 34 grade Celsius (ceea ce face inutile costumele de scufundare), al carui prototip a fost utilizat inca din al doilea razboi mondial, cand se punea problema gasirii unor modalitati de salvare a echipajelor de pe submarinele atinse de torpilele inamicului. Primele lectii se refera la diverse tehnici de respiratie, apoi se trece la metoda Frenzel de compen­sare a presiunii din urechea interioara: limba este plasata pe cerul gurii si este deplasata usor inapoi, miscare ce impinge aerul spre trompa lui Eustache, care face legatura dintre gat si urechea medie, unde se ur­ma­reste cresterea presiunii.

Un indi­ciu ca operatiunea este corect execu­tata il reprezinta zgomotul infundat produs de miscarea inapoi a limbii. Evident, regula obligatorie pentru incepatori este ca scufundarile se fac numai in pereche cu instruc­torul. Se considera ca ai ajuns la avansati atunci cand reusesti sa-ti suspenzi respiratia minimum 3 minute. La acest stadiu, imersiunile pot fi facute pana la 30 de metri, pentru ca, apoi, se poate declansa privarea creierului de oxigen (fenomenul de hipoxie) si narcoza provocata de invazia azotului. Nu se compara nici o clipa cu senzatiile de la snorkeling si nici chiar cu cele de la scuba diving, unde tubul de oxigen reprezinta cel mai bun aliat in lupta cu adancurile. Azotul incepe, in acest punct, sa afecteze sistemul nervos intr-un mod asemanator alcoolului, ceea ce schimba perceptia asupra experientei, transformand aventura sportiva intr-una dionisiaca, aproape bahica… Cel mai mare pericol il constituie incapacitatea moleculelor de oxigen de a se mai combina cu hemoglobina, ceea ce provoaca  privarea de „hrana“ a creierului. Insa riscul face parte din acest sport extrem, tot asa cum satisfactia produsa de cumulul de factori care circumscrie fenomenul, excede triumful asupra apneei. Daca e sa fie scufundare, atunci sa fie una libera!

• Povestea unui mare campion român ajuns ofiţer S.R.I. din cadrul Brigăzii Antitero. S-a trezit cu o…
• Un român pasionat de off-road a parcurs zeci de mii de kilometri, până în Siberia, suportând…

Foto: Frederic Buyle/Nektos.net

FACTS

Jacques Mayrol lucra la Marine World din Florida, unde a inceput sa se scufunde impreuna cu Clown, mama vedetei TV Flipper. S-a calit psihologic si si-a imbunatatit tehnica respiratiei cu ajutorul yoga. Dupa fiecare imersiune, face o sedinta de meditatie. Cea mai noua provocare a disciplinei o reprezinta scufundarea libera sub gheata.

Croatul Domagoj Yakovac detine recordul mondial, atingand adancimea de 56 metri. In fotografie, apare intr-o postura absolut inedita sub calota glaciara din nordul Norvegiei.

Femeile din tribul japonez Ama detin traditia scufundarii libere de doua milenii, de cand au inceput sa caute perle pe fundul marii. Se considera ca femeile sunt mai bine adaptate imersiunii in apele reci, gratie straturilor adipoase care izoleaza mai bine trupul.

Actualul detinator al recordului mondial, austriacul Herbert Nitsch, sustine ca si-a stabilit ca obiectiv atingerea adancimii de 305 metri, echivalentul unui bloc cu 105 etaje. Supranumit „Pestele zburator“, el este unul dintre exponentii stilului No Limits.

Desi performanta sa nu a fost omologata, belgianul Patrick Musimu este primul om care a depasit adancimea de 200 metri, in cadrul unei sesiuni desfasurate timp de trei saptamani in iunie 2005. Bornele atinse de el: 100, 136, 151, 170, 185 si 209 metri.