Testele pe animale vor deveni ISTORIE. Metoda alternativă propusă de o echipă de cercetători americani

Guvernul SUA i-a provocat pe cercetători să găsească o alternativă mult mai ,,etică” pentru testele realizate pe animale. Cea mai ambiţioasă opţiune este înlocuirea cobailor cu ,,un corp uman într-un cip”. Oamenii de ştiinţă sunt tot mai aproape de crearea unui astfel de dispozitiv.

Un astfel de efort implică dezvoltarea unui cip care imită un organ. O cercetare care are drept scop crearea unui asemenea sistem este condusă de bioinginerul Linga Griffith, de la Institute of Tehnology din Massachusetts.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

Cipul va fi utilizat cel mai des în cercetările în care testele pe animale nu furnizează rezultatele dorite de cercetători.

De exemplu, tratamentele pentru cancer sunt proiectate pentru distrugerea unei proteine specifice din sistemul imunitar uman, motiv pentru care testele realizate pe animale nu oferă aceleaşi rezultate pe care le-ar obţine specialiştii dacă ar realiza investigaţii pe animale. 

Aceste tratamente trebuie testate în relaţie cu tot corpul, aşa că Griffith a construit un sistem cu şapte ,,organe” într-un singur cip.  ,,Modulatoarele sunt proiectate să imite funcţiile unui organ specific, reprezentat de un spectru de ţesut uman, inclusiv sistemele circulator, endocrin, gastrointestinal, imunitar, tegumentar, nervos, reproducător sau respirator”, a explicat echipa de cercetători.

Majoritatea organelor din cip sunt create din materiale sintetice, precum polimerii, care, de obicei, sunt transparenţi, pentru a putea fi analizaţi la microscop.

Când culturile de celule umane sunt adăugate structurii artificiale, acestea încep să se comporte precum cele din corpul uman, fiind o sursă importantă pentru testarea tratamentelor şi medicamentelor. Un sistem circular de tuburi cu microfluid ţine totul în mişcare.

Un proiect similar a fost demarat de Institutul Wyss, de la Universitatea Harvard. Modelul creat de cercetătorii de aici a câştigat anul trecut un premiu pentru conceptul ingenios care stă la baza sa. 

Sursa: Science Alert

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: