Prima pagină Stiinta

Un nou studiu genetic poate rescrie istoria evoluţiei mamiferelor, inclusiv a omului

Alexandru Voiculescu | 06.23.2017 | ● Vizualizări: 1130
Credit: 123RF     + zoom
Galerie foto (1)

Cercetătorii au utilizat tehnici de reconstituire computerizată pentru a merge „înapoi în timp” la Eutheria, sublcasa de mamifere extincte care exista acum mai bine de 100 de milioane de ani şi care este strămoşul mamiferelor cu placentă. Studiul are potenţialul de a scoate la iveală detalii importante despre evoluţia mamiferelor moderne, inclusiv a oamenilor.

În studiul publicat în Proceeding of the National Academy of Sciences, savanţii au dorit să ilustreze o imagine de ansamblu a arborelui genealogic al mamiferelor moderne, scrie Science Daily.

Harris Lewin, un autor al acestui studiu de la Universitatea California - Davis, a precizat că „revoluţia în secvenţierea ADN-ului ne-a furnizat posibilitatea reconstituirii genomurilor la scara cromozomilor  a strămoşului eutherian, precum şi a altor strămoşi cheie de-a lungul liniei genealogice care a dus la apariţia oamenilor moderni”. Acesta mai dezvăluie şi că „ştim organizarea genomului la mai mult din jumătate dintre ordinele actuale de mamifere”.

De asemenea, descoperirile pot avea implicaţii şi în înţelegerea modului în care reorganizarea cromozomilor contribuie la apariţia anumitor boli, precum cancerul.



Pentru a recrea cromozomii strămoşilor, echipa a utilizat genomurile a 19 mamifere placentare actuale care au originile în Eutheria, precum oamenii, capra, câinele, urangutanul, şoarecele şi altele.

Apoi, cercetătorii au utilizat un algoritm dezvoltat de aceştia numit DESCHRAMBLER. Jian Ma, co-autor al studiului şi profesor de biologie computaţională la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh, a menţionat că „este cea mai elaborată şi comprehensivă analiză, producând reconstituiri precise”.

O descoperire centrală este faptul că Eutheria avea 42 de cromozomi, cu patru mai puţini ca omul. Rata evoluţiei diferă semnificativ de la o linie geneaologică la alta. Spre exemplu, şase dintre cromozomii ancestrali nu au avut nicio rearanjare în ultimii 100 de milioane de ani, până la apariţia omului şi a cimpanzeului.

Cromozomii urangutanului au fost cei mai lenţi în ceea ce priveşte reorganizarea dintre speciile de primate; încă reţin opt cromozomi intacţi de la strămoşul de acum mai bine de 100 de milioane de ani.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Care este vertebratul cu cea mai lentă evoluţie?

Procesul de evoluţie al organismelor este mult mai complex decât se credea

O nouă descoperire rescrie istoria Omului de Neanderthal. Modul de viaţă era mai evoluat decât se credea

O pasăre veche de 99 de milioane de ani a fost conservată în chihlimbar. ''Este cea mai completă şi detaliată imagine pe care am avut-o vreodată''