Un pulsar aflat la o distanţă de 6.500 de ani lumină a fost fotografiat într-un detaliu fără precedent

Realizarea a fost posibilă datorită geometriei rare şi a caracteristicilor perechii de stele care se orbitează. Una este rece şi uşoară, numită generic pitică cenuşie care are o coadă de gaz similară cu cea a unei comete. Cealaltă este exotică, se roteşte rapid şi se numeşte pulsar, scrie Science Daily.

„Gazul acţionează ca o sticlă magnificatoare în faţa pulsarului”, a precizat Robert Main, autorul principal al studiului care descrie observarea publicată recent în jurnalul Nature. „Privim pulsarul printr-un magnificator natural care ne permite să vedem cele două regiuni în mod separat”.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Credit: Dr. Mark A. Garlick; Dunlap Institute for Astronomy & Astrophysics, University of Toronto

Pentru că este atât de aproape de pulsar, pitica cenuşie este bombardată de cantitatea mare de radiaţie. Aceasta încălzeşte o parte a stelei relativ reci la o temperatură apropiată de cea a Soarelui nostru, adică circa 6.000 de grade.

În ultimă instanţă, pulsarul va consuma steaua pitică cenuşie. De aceea, pulsarii în aceste sisteme binare mai sunt numiţi şi „văduve negre”, întrucât erodează gazul stelei partenere aşa cum şi văduva neagră îşi consumă partenerul.

Mai mult decât atât, observaţia realizată într-un detaliu fără precedent poate oferi indicii cu privire la natura fenomenului misterios FRB (fast radio bursts).

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Primul pulsar pitic alb a fost descoperit în Univers după o jumătate de secol de cercetări

A fost descoperit pulsarul cu cea mai mică viteză de rotaţie de până acum. Ce ar putea determina comportamentul neobişnuit al obiectului cosmic

Descoperire extraordinară: un sistem stelar nemaivăzut ar putea contrazice în premieră capodopera lui Einstein (VIDEO)

Caz unic în astronomie care i-a contrariat pe cercetători: o stea a explodat, a supravieţuit, apoi a explodat din nou după 60 de ani