După 80 de ani, fizicienii au descoperit că particulele ”feroelectrice” chiar există

În timp ce unele materiale sunt magneţi permanenţi ce îşi produc propriul câmp magnetic, alte materiale precum fierul sunt feromagneţi. Conform Science Alert, aceştia devin atraşi de magneţi atunci când se află sub influenţa unui câmp magnetic. 

Feroelectricitatea, în teorie, funcţionează în acelaşi mod. Însă componenta electrică a unui câmp electromagnetic, nu cel magnetic,  le poate schimba. Deşi este dificil de înţeles, descifrarea puterii feroelectricităţii poate duce la crearea tehnologiilor avansate de stocare a datelor ce ne-ar putea ajuta să avem o memorie a dispozitivelor mult mai mare. 

• Fenomenul care a intrigat astronomii. Acumularea de căldură solară, cheia furtunilor de praf de pe Marte
• O nouă tehnică CRISPR, folosită pe gândacii de bucătărie. La ce ne ajută?

De asemenea, ar putea rezolva un mister vechi din domeniul fizicii, doarece până acum a existat doar o ipoteză a acestor particule, ele nefiind descoperite până acum. Numiţi histeroni, aceştia sunt grupuri de molecule ce acţionează sub forma unei particule independente. 

Cercetătorii Universităţii Linkoping din Suedia şi ai Universităţii de Tehnologie Eindhover din Olanda au reşit să descopere histeroni atunci când au analizat modul în care moleculele din două materiale diferite urmează regulile feroelectricii. Dacă în cazul feromagnetismului ne gândim la polul sud şi nord, în cazul materialelor feroelectrice avem poli negativi şi pozitivi. 

Dipolii sunt de obicei aranjaţi aleatoriu, dar în cazul unui câmp magnetic sau electric puternic, aceşti poli individuali lucrează împreună pentru a crea un câmp propriu, coeziv. Prin compararea materialelor feroelectrice organice cu structuri unice, cercetătorii au identificat aranjamente moleculare care se aseamănă cu ipoteticii histeroni. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: