Blocarea semnalelor nervoase către pancreas împiedică debutul diabetului de tip 1 la șoareci

Cercetătorii explică fapt că diabetul de tip 1 apare atunci când sistemul imunitar începe să atace o parte dintre celulele pancreatice, răspunzătoare de producerea insulinei.

Pancreasul este împânzit de grupuri de celule care adăpostesc celule beta producătoare de insulină. În cazul persoanelor cu diabet tip 1, celulele imunitare proprii ale corpului se îndreaptă spre aceste regiuni din pancreas și încep să atace celulele beta. Nimeni nu știe exact ce declanșează acest atac.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Un posibil indiciu ar putea fi oferit de către modul în care mor celule beta. Multe astfel de celule celule sunt ucise în -grupuri mari, în timp ce alte celule beta rămân neatinse. Cercetătorii explică faptul că ceva pare să atragă celulele imune pentru a ataca grupuri specifice de celule beta în timp ce ignoră altele.

Oamenii de știință de la Institutul de Imunologie La Jolla, Statele Unite ale Americii, au ajuns la concluzia că sistemul nervos ar putea fi responsabil pentru această eliminare selectivă a celulelor beta. Noile lor descoperiri realizate pe șoareci sugerează că blocarea semnalelor nervoase de la nivelul pancreasului ar putea opri dezvoltarea diabetului de tip 1, notează Medicalxpress.

Un nou domeniu de cercetare: neuroimunologia

„Este uimitor că acest proces poate fi oprit prin influență neuronală”, explică profesorul Matthias von Herrath, autor senior al studiului. Acesta și-a concentrat o parte importantă a activității pentru a identifica cauzele cauzele diabetului de tip 1.

Deși există factori de risc genetic și de mediu pentru această maladie, diabetul de tip 1 se pare că se manifestă la întâmplare. De-a lungul anilor, cercetătorii au căutat o explicație pentru modelul observat aleator al morții celulare. O teorie a fost că aceste zone din pancreas au diferențe în fluxul de sânge sau au fost deteriorate de un virus care ar putea provoca un atac imunitar.

Însă recent, cercetătorii au explorat un nou domeniu numit neuroimunologie, care are la bază ideea că semnalele nervoase pot afecta celulele imune. Iar asta i-a determinat pe cercetători să se întrebe dacă anumite semnalele nervoase pot determina celulele imune să atace anumite zone ale pancreasului.

Pentru a testa această teorie, cercetătorii au folosit soareci modificați astfel încât să prezinte moartea celulelor beta. Apoi au „amorțit” șoarecii, fie chirurgical, fie prin utilizarea unei neurotoxine sau a unui agent farmacologic, pentru a bloca majoritatea semnalelor nervoase de la nivelul pancreasului.

Cercetătorii au descoperit că blocarea semnalelor nervoase împiedică moartea celulelor beta, în comparație cu niciun efect la șoarecii care nu au primit nicio formă de tratament și acei șoarecii care primit o serie de inhibitori ai celulelor beta. În absența semnalelor nervoase, celulele imunitare nu au putut ataca pancreasul.

Prof. von Herrath crede că descoperirile în domeniul neuroimunologiei ar putea avea implicații extinse pentru a explica de ce organismul își atacă propriile organe în cazul a mai multe boli autoimune. În viitor, el speră să investigheze mecanismele celulare care conectează sistemul nervos și diabetul de tip 1.

Studiul Interference with pancreatic sympathetic signaling halts the onset of diabetes in mice a fost publicat în Science Advances.

Citește și:

Diabetul ar putea fi detectat cu ajutorul unui smartphone

O circumferință mai mare a șoldului ne poate proteja de diabet și boli cardiovasculare

Indicii noi privind o posibilă legătură între Alzheimer și diabet

Acizii graşi pot fi folosiţi pentru ”transportul” mai eficient al medicamentelor pentru diabet