Un cip de computer extrem de subțire funcționează precum neuronii din creierul nostru

Cipurile tradiționale pentru computer folosesc zone separate pentru calcule și stocarea datelor, însă noi cercetări au arătat cum pot fi combinate aceste zone pe un material 2D pentru prima oară, ceea ce ar duce la dezvoltarea de dispozitive mai mici, mai puternice și mai eficiente din punct de vedere al energiei.

Este cunoscută în mod tehnic drept arhitectură singurală sau „logică în memorie”, în cadrul căreia operațiunile de logică sunt combinate cu funcțiile de memorie. O astfel de abordare economisește timpul și energia necesare pentru a transfera date între nivelurile de procesare și stocare.

• Palatul Cotroceni, un loc marcat de numeroase evenimente istorice
• Studiu: Vaccinurile Pfizer şi AstraZeneca sunt eficiente împotriva tulpinii Delta a coronavirusului

Deși aceste cipuri au mai fost dezvoltate până acum, nu au folosit un material 2D, în cazul de față disulfură de molibden sau MoS2.

GALERIE FOTO

Acesta este un semiconductor excelent cu o grosime de doar trei atomi și s-a dovedit a fi materialul ideal pentru noile cercetări.

„Neuronii sunt implicați atât în stocarea amintirilor cât și în desfășurarea de calcule mintale”

Oamenii de știință spun că poate fi folositor în special pentru inteligența artificială, de la mașini autonome la difuzoare inteligente care recunosc vocea oamenilor, pentru că imită strategia folosită de neuronii din creierul uman.

„Această abilitate a circuitelor de a îndeplini două funcții este similară cu modul în care funcționează creierul uman, în care neuronii sunt implicați atât în stocarea amintirilor cât și în desfășurarea de calcule mintale”, a spus Andras Kis, inginer electric de la Institutul Federal Elvețian pentru Tehnologie (EPFL).

„Circuitele noastre au numeroase avantaje. Pot reduce pierderea de energie asociată cu transferul de date între unitățile de memorie și procesori, pot reduce cantitatea de timp necesară pentru operațiunile de calcul și pot să scadă cantitatea de spațiu necesară”, a adăugat Kis.

Reproducerea creierului uman, o abordare destul de bună pentru inteligența artificială.

Tot mai multe dintre dispozitivele noastre, de la camere de supraveghere la indicatoare rutiere, necesită mai multă inteligență, nu doar pentru a stoca informația, dar și pentru procesare și pentru luarea deciziilor inteligente pe parcurs, în tot acest timp păstrând consumul de energie la un nivel scăzut, potrivit Science Alert.

Soluționarea acestei cereri nu implică doar înțelegerea fizicii necesare pentru cipurile computerizate, dar și descoperirea materialelor potrivite pentru ca acestea să devină realitate, după cum au făcut cercetătorii în cazul de față. Se pare că reproducerea creierului uman este o abordare destul de bună atunci când vine vorba de inteligența artificială.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Indienii au creat ”cipul anti-radiații” din balegă de vacă

Lui Elon Musk i s-a sugerat să-și pună cip în propriul creier și să lase porcii în pace. Oamenii de știință nu sunt prea încântați de Neuralink

Progres major înregistrat de Neuralink. Elon Musk a prezentat-o pe Gertrude, porcul cu un cip implantat în creier

Elon Musk afirmă că Neuralink îți poate furniza muzică direct în creier. Cum va arăta dispozitivul implantat în cap