Home » Stiinta » Calendar astronomic pentru 2021. Fenomenele spectaculoase și importante care vor avea loc anul acesta

Calendar astronomic pentru 2021. Fenomenele spectaculoase și importante care vor avea loc anul acesta

Autor: Ioana Matei 01.06.2021
Calendar astronomic pentru 2021. Fenomenele spectaculoase și importante care vor avea loc anul acesta
De la curenți de meteori la eclipse, iată cele mai frumoase și importante evenimente astronomice din anul 2021. Sursa foto: Unsplash

Cerul nopții a fascinat oamenii încă din antichitate. Fenomenele planetare sau celești care au loc uneori deasupra noastră ne încânta și ne ademenesc mințile curioase.

De la curenți de meteori la eclipse, iată cele mai frumoase și importante evenimente astronomice pe care nu trebuie să le ratezi în anul 2021.

Quadrantidele (ianuarie)

Anul 2021 a început cu o ploaie de meteori și să sperăm că aceste „stele căzătoare” ne vor îndeplini și câteva dorințe. Quadrantidele, una dintre cele mai frumoase ploi de meteori din fiecare an, a atins punctul culminant în seara zilei de 2 ianuarie și a durat până la primele ore ale dimineții de 3 ianuarie, potrivit NASA. Acești meteori provin de pe asteroidul 2003 EH1 și lasă deseori dâre luminoase vizibile câteva secunde.

Dacă ești norocos și te afli în emisfera nordică, ai mai multe șanse să vezi fenomenul. În comparație cu alte ploi de meteori, punctul culminant al Quadrantidelor este foarte scurt, durând doar câteva ore.

Echinocţiul de primăvară (martie)

Echinocţiul de primăvară va avea loc în data de 20 martie, la ora 11:37. Fenomenul marchează începerea primăverii astronomice în emisfera nordică. La momentul echinocţiului de primăvără, Soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera sudică a sferei cereşti în cea nordică.

Ploaia de meteori Lyride (aprilie)

Lyridele reprezintă cel mai vechi curent de meteori, prima observație a fenomenului datând din anul 687 î.Hr., potrivit NASA. Anul acesta, ploaia va avea loc între 16 și 25 aprilie, iar punctul culminant va avea loc înainte de răsăritul soarelui la data de 22 aprilie, potrivit Earthsky.

Totodată, Lyridele pot aduce până la 100 de meteori pe oră, însă în medie pot fi văzuți între 10 și 15 meteori pe oră în timpul punctului culminant. Reziduurile spațiale care interacționează cu atmosfera planetei pentru a crea Lyridele provin de la cometa C/1861 G1 (Thatcher), informează NASA.

Eta Aquaridele (mai)

Acest curent de meteori va oferi un spectacol deosebit pentru cei din emisfera sudică. Punctul culminant va avea loc cu o oră sau două înainte de răsăritul soarelui la data de 5 mai. Însă, această ploaie de meteori are un „vârf culminant îndelungat”, ceea ce înseamnă că vom putea să observăm meteori înainte și după punctul culminant propriu-zis. Acești meteori provin de la cometa Halley, fiind cunoscuți pentru viteza lor.

O eclipsă totală de Lună (mai)

O eclipsă totală de Lună sau o „Lună sângerie” va împodobi cerul nopții la data de 26 mai, fenomenul putând fi văzut din Asia de Est, Australia, regiunile din jurul Oceanului Pacific și mare parte din continentul american, potrivit NASA. De asemenea, fenomenul poate face ca satelitul nostru natural să capete o nuanță roșiatică, cauzată de lumina de la Soare care trece prin atmosfera Pământului și ajunge spre Lună, potrivit Space.com.

Eclipsa inelară de Soare (iunie)

La data de 10 iunie, vom putea vedea o „eclipsă inelară de Soare”, care mai este numită și „inelul de foc”. Această eclipsă are loc atunci când Luna trece între Soare și Pământ, însă nu acoperă în totalitate Soarele, astfel creând un „inel de foc” în jurul umbrei sale. Această eclipsă parțială va fi vizibilă doar din nordul Canadei, Groenlanda și Rusia.

Solstiţiul de vară (iunie)

Solstiţiul de vară de anul acesta va avea loc în data de 21 iunie, la ora 06:31, fenomen ce reprezintă începutul verii astronomice. Denumirea de solstiţiu („Soarele stă”) este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia.

Perseidele (august)

Perseidele sunt considerate a fi cel mai spectaculos curent de meteori din an, potrivit NASA. La punctul culminant, până la 100 de meteori pot fi observați pe oră, iar aceștia ar proveni de la cometa 109P/Swift-Tuttle. Anul acesta, Perseidele vor culmina în noaptea de 11 spre 12 august, însă ar trebui să fie vizibile și în timpul nopților anterioare și ulterioare. Curentul de meteori este cel mai bine observat din emisfera nordică în orele dinaintea răsăritului soarelui.

Echinocţiul de toamnă (septembrie)

Echinocţiul de toamnă din 2021 va avea loc în data de 22 septembrie la ora 22:20. Fenomenul marchează începerea toamnei astronomice, iar din această zi durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

Orionidele (octombrie)

Orionidele, cunoscute pentru viteza și luminozitatea lor, sunt „considerate una dintre cele mai frumoase ploi de meteori din an”, potrivit NASA. Acești meteori, care pot atinge viteze de până la 238.183 km/h, lasă uneori în urma lor „cozi” luminoase. Totodată, meteorii ar proveni de la cometa 1P/Halley și sunt vizibili din emisfera sudică și cea nordică după miezul nopții.

În timpul maximului, observatorii pot vedea în jur de 15 meteori pe oră, atât timp cât Luna nu este vizibilă pe cer. Însă, anul acesta, o Lună aproape plină va face dificilă observarea curentului de meteori, potrivit Observatorului Griffith. Maximul Orionidelor va avea loc în noapte dintre 20 și 21 octombrie.

Eclipsă parțială de Lună (noiembrie)

O eclipsă parțială de Lună va putea fi văzută de pe continentul american, din Australia și anumite regiuni din Europa și Asia în noiembrie, potrivit NASA. O eclipsă parțială de Lună are loc atunci când umbra Pământului acoperă doar parțial Luna. Aceasta va fi a doua și ultima eclipsă de Lună din anul 2021, informează Live Science.

Geminidele (decembrie)

Curentul de meteori Geminide va avea loc între 4 și 20 decembrie. Geminidele sunt „de obicei cel mai puternic curent de meteori din an”, potrivit International Meteor Organization. Ploaia de meteori va atinge punctul maxim în noaptea de 13 decembrie, iar acest fenomen este cel mai bine observat pe timpul nopții și în orele înainte de răsăritul soarelui. De asemenea, Geminidele pot fi văzute din aproape toate locurile de pe glob.

Meteorii Geminidelor au tendința să fie luminoși, rapizi și par să aibă o nuanță „gălbuie”. De fapt, acești meteori pot atinge până la 127.000 km/h, iar în jur de 120 de meteori pot fi văzuți pe oră, atât timp cât condițiile meteorologice sunt favorabile.

Solstiţiul de iarnă (decembrie)

Solstiţiul de iarnă din anul 2021 va avea loc în 21 decembrie, la ora 17:58, și va marca începerea iernii astronomice, atunci când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime.

Vă mai recomandăm să citiți și:

4 descoperiri astronomice făcute în Grecia Antică

Eroare astronomică. Galaxia cu o cantitate neobișnuită de materie întunecată se dovedește a fi cât se poate de obișnuită

10 evenimente astronomice incredibile care au avut loc în anul 2020

Calendar astronomic pentru 2020. Ce fenomene spectaculoase vor avea loc pe cer anul viitor

Cele mai noi articole
Imagini senzaționale cu un cerb și mai multe ciute care se joacă în zăpadă în Munții Apuseni
Imagini senzaționale cu un cerb și mai multe ciute care se joacă în zăpadă în Munții Apuseni
Kaspersky introduce rapoarte cu informații despre amenințările cibernetice care vizează industria auto
Kaspersky introduce rapoarte cu informații despre amenințările cibernetice care vizează industria auto
Tezaur spectaculos peste 1.600 de bijuterii din aur și argint, provenite de la executări silite, scos la licitație
Tezaur spectaculos peste 1.600 de bijuterii din aur și argint, provenite de la executări silite, scos la licitație
Un nou tip de dietă mediteraneană poate reduce considerabil boala ficatului gras non-alcoolic
Un nou tip de dietă mediteraneană poate reduce considerabil boala ficatului gras non-alcoolic
Locul în care Rusia și SUA trăiesc în armonie și se ajută reciproc
Locul în care Rusia și SUA trăiesc în armonie și se ajută reciproc
Cum datează arheologii obiectele descoperite și lumea care ne înconjoară
Cum datează arheologii obiectele descoperite și lumea care ne înconjoară
Călătoria prin găurile de vierme este posibilă, susțin astrofizicienii
Călătoria prin găurile de vierme este posibilă, susțin astrofizicienii
Vitamina D nu poate preveni apariția infecțiilor respiratorii, dar le poate ușura, sugerează un nou studiu
Vitamina D nu poate preveni apariția infecțiilor respiratorii, dar le poate ușura, sugerează un nou studiu
Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt
Pergamentul „Cartea morților”, lung de patru metri, descoperit într-un puț funerar din Egipt
Un implant cerebral a tratat cu succes depresia severă în timpul unor cercetări revoluționare
Un implant cerebral a tratat cu succes depresia severă în timpul unor cercetări revoluționare
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
Unul dintre cei mai culţi domni ai Ţării Româneşti
Arafat afirmă că retragerea testelor rapide din farmacii nu este de dorit
Arafat afirmă că retragerea testelor rapide din farmacii nu este de dorit
Ghetele al căror preț a crescut mai mult decât aurul, petrolul sau piața bursieră
Ghetele al căror preț a crescut mai mult decât aurul, petrolul sau piața bursieră
Cuptoarele egiptene pentru ouă și tehnologia considerată mai spectaculoasă decât piramidele
Cuptoarele egiptene pentru ouă și tehnologia considerată mai spectaculoasă decât piramidele
De ce se nasc rechinii tot mai slabi și bolnavi
De ce se nasc rechinii tot mai slabi și bolnavi
Amiba care se hrănește cu creier poate fi ucisă de un compus de plante, au demonstrat studiile de laborator
Amiba care se hrănește cu creier poate fi ucisă de un compus de plante, au demonstrat studiile de laborator
Vizite gratuite la Muzeul Municipiului București de Ziua Unirii Principatelor Române
Vizite gratuite la Muzeul Municipiului București de Ziua Unirii Principatelor Române
O exoplanetă extrem de „pufoasă” schimbă tot ce știu astronomii despre formarea planetelor
O exoplanetă extrem de „pufoasă” schimbă tot ce știu astronomii despre formarea planetelor