Home » Stiinta » Alimentele prăjite cresc riscul de boli cardiace și accident vascular cerebral

Alimentele prăjite cresc riscul de boli cardiace și accident vascular cerebral

Mihaela STOICA 01.21.2021

Consumul de alimente prăjite este relaționat cu un risc crescut de boli cardiace grave și accident vascular cerebral, potrivit unei ample cercetări care a analizat date din 19 studii efectuate anterior.

Este clar că dieta occidentală nu contribuie la o bună sănătate cardiovasculară, însă nu se știe exact cum influențează alimentele prăjite creșterea riscurilor de boli cardiace grave și accident vascular cerebral.

O echipă de cercetători din China a încercat să facă lumină în acest caz și a căutat studii relevante pe acest subiect publicate până în aprilie 2020.

Au găsit în total 19 studii. Pentru a evalua riscul bolilor cardiovasculare, cercetătorii chinezi au combinat date din 17 studii care au implicat 562.445 de participanți și 36.727 de „evenimente” cardiovasculare majore, precum un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Totodată, pentru a evalua potențiala legătură dintre consumul de alimente prăjite și decesele cauzate de bolile cardiovasculare și din orice cauză, au reunit date de la șase studii care au implicat 754.873 de participanți și 85.906 decese pe o perioadă medie de monitorizare de 9,5 ani.

Ce riscuri de boli de inimă au cei care consumă preponderent alimente prăjite?

Analiza lor a scos la iveală că, spre deosebire de persoanele în a căror dietă  alimentele prăjite aveau cea mai mică pondere, indivizii care de hrăneau cel mai mult cu mâncare prăjită prezentau un risc cu 28% mai mare de evenimente cardiovasculare majore, de 22% de boli coronariene și cu 37% mai mare de insuficiență cardiacă.

Mai mult, cercetarea a evidențiat o asociere liniară între consumul de alimente prăjite și evenimentele cardiovasculare majore, bolile coronariene și insuficiența cardiacă.

Aceste riscuri cresc substanțial cu 3%, 2% și, respectiv, 12%, cu fiecare porție suplimentară săptămânală de 114 de grame de alimente prăjite.

Mai multe dintre studiile analizate au inclus doar un singur tip de mâncare prăjită, cum ar fi pește prăjit, cartofi sau gustări, mai degrabă decât consumul total de alimente prăjite și ar putea subestima asocierile găsite, au sugerat cercetătorii din China, potrivit Science Daily.

Potrivit acestora, nu s-au găsit asocieri pentru decesele cauzate de boli cardiovasculare sau din orice cauză, însă acest lucru s-ar putea datora numărului relativ mic implicat în studii.

Modalitatea prin care au fost efectuate studiile analizate a variat considerabil, însă toți respondenții s-au bazat pe memorie. Acești doi factori ar trebui luați în considerare la interpretarea rezultatelor, au avertizat cercetătorii din China.

Posibile explicații despre modul în care alimentele prăjite ar putea influența apariția bolilor cardiovasculare

Totodată, modul în care alimentele prăjite ar putea influența dezvoltarea bolilor cardiovasculare nu este pe deplin clar, subliniază oamenii de știință, sugerând mai multe posibile explicații.

Alimentele prăjite cresc aportul de energie datorită conținutului lor de grăsimi și generează acizi grași trans, nocivi, din uleiurile vegetale hidrogenate folosite adesea la gătit.

Prăjirea stimulează, de asemenea, producția de substanțe chimice implicate în răspunsul inflamator al organismului, în timp ce anumite alimente, cum ar fi puiul prăjit și cartofii prăjiți, sunt de obicei bogate în sare și desori sunt consumate împreună cu băuturi îndulcite cu zahăr, în special atunci când sunt servite în restaurantele fast-food.

Cercetarea a fost publicată în revista științifică Heart.

Vă recomandăm să citiți și:

Ştiinţa dezvăluie un pericol neştiut: ce riscăm dacă mâncăm alimente prăjite, carne bine făcută şi dulciuri tratate termic

Folosirea în alimente a grăsimilor trans, extrem de periculoase pentru sănătate, limitată prin lege. În ce alimente se găsesc

Alimentele cele mai nocive pentru sănătatea bărbaților. Ar trebui evitate pe cât posibil

Care sunt alimentele care accelerează procesul de îmbătrânire şi cu ce se pot înlocui