Una din trei persoane care au făcut COVID-19 are probleme neurologice sau psihice la șase luni după

Credit foto: Shutterstock

Una din trei persoane care au avut COVID-19 au probleme neurologice sau psihice după șase luni de la infecție. Concluzia apare în cel mai mare studiu publicat până acum cu privire la efectul mintal pe care COVID-ul lung îl are asupra supraviețuitorilor.

Autorii au declarat că cercetarea, publizată în jurnalul The Lancet Psychiatry, a dovedit că pacienții cu COVID-19 au fost mult mai predispuși să dezvolte afecțiuni ale creierului comparativ cu cei care suferă de alte infecții ale tractului respirator.

Analizând dosarele medicale a peste 230.000 de pacienți care s-au vindecat de COVID-19, cercetătorii au descoperit că 34 la sută au fost diagnosticați cu o afecțiune neurologică sau psihiatrică în decurs de șase luni.

Cele mai frecvente afecțiuni au fost:

anxietatea (17% dintre pacienți)
tulburările de dispoziție (14%).

În cazul a 13% dintre pacienți, tulburările au reprezentat primul diagnostic de probleme de sănătate mintală.

Probleme psihice, mai predominante decât cele neurologice

Incidența tulburărilor neurologice, precum hemoragia cerebrală (0,6%), accidentul vascular cerebral (2,1%) și demența (0,7%), a fost în general mai mică decât în cazul tulburărilor psihice, însă riscul apariției tulburărilor cerebrale a fost, în general, mai mare la pacienții cu o formă severă de COVID-19.

Totodată, autorii au examinat date de la peste 100.000 de pacienți diagnosticați cu gripă și peste 236.000 diagnosticați cu orice infecție a tractului respirator.

Au descoperit că, în general, există un risc cu 44% mai mare de probleme neurologice și de sănătate mintală după COVID-19 decât după gripă și un risc cu 16 la sută mai mare decât în cazul infecțiilor tractului respirator.

Paul Harrison, autor principal al cercetării de la Universitatea din Oxford, a spus că, deși riscul individual al problemelor neurologice și psihiatrice după COVID-19 a fost mic, efectul general asupra populației globale s-ar putea dovedi a fi „substanțial”. „Multe dintre aceste afecțiuni sunt cronice”, a spus el, potrivit Science Alert.

În acest context, el atrage atenția că în sistemele de îngrijire a sănătății ar trebui să existe resurse pentru a face față nevoii anticipate de servicii de tratare primară, cât și secundară.

Pacienții spitalizați cu fomră severă, risc de afecțiuni pe termen lung

Cercetarea a mai evidențiat că pacienții spitalizați cu o formă severă de COVID-19 au prezentat un risc mare de a dezvolta afecțiuni pe termen lung.

De exemplu, 46 la sută dintre pacienții care aveau nevoie de terapie intensivă au fost diagnosticați cu afecțiuni neurologice sau psihiatrice în termen de șase luni de la vindecare.

Datele au arătat că 2,7% dintre persoanele care au necesitat terapie intensivă au suferit o hemoragie cerebrală ulterioară, comparativ cu 0,3% dintre persoanele care nu au fost spitalizate.

Totodată, 7 la sută dintre cei ajunși în terapie intensivă au suferit un accident vascular cerebral, comparativ cu 1,3 la sută dintre pacienții care nu au necesitat ATI.

În acest context, Jonathan Rogers, de la University College London, a afirmat că sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la efectele neurologice și psihiatrice pe termen lung în rândul pacienților cu COVID-19.