Laserul de la Măgurele, exclus din proiectul paneuropean de cercetare ELI-ERIC

Laserul de la Măgurele nu a fost inclus în noul program privind infrastructura de cercetare, denumit ELI-ERIC. Comisia Europeană a anunțat că din proiect vor face parte doar Ungaria și Cehia, nu și România.

În mai 2020, Cehia și Ungaria, care din 2012 au primit împreună cu România finanțare din partea Comisiei Europene pentru realizarea proiectului paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au depus documentația privind constituirea consorțiului ELI – ERIC, dar fără țara noastră.

• Ce s-ar putea ascunde sub vulcanii de pe Marte?
• Oamenii de știință ar fi găsit „Sfântul Graal” al computerelor cuantice

Motivul a fost că proiectul „Laserului de la Măgurele” și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect, nu îndeplineau criteriile asumate. Astfel, România a pierdut statutul de membru-gazdă alături de Cehia și Ungaria, putând fi doar observator fondator.

Promisiuni că Laserul de la Măgurele se va putea alătura proiectului

Laboratorul ELI-NP de la Măgurele se va putea, însă, alătura proiectului, potrivit unui comunicat al ELI Delivery Consortium.

„Există o a treia facilitate ELI în construcție în România, lângă capitala București. Laboratorul ELI-NP, pionier în noul domeniu al fotonicii nucleare, are și el sute de oameni de știință și studenți absolvenți angajați în proiect. Se așteaptă să se alăture celorlalte două laboratoare ELI în noua organizație internațională”, se precizează în comunicatul ELI, fără a fi avansată și o dată clară.

ERIC este o entitate juridică unică, formată în baza unui regulament al UE privind infrastructura de cercetare. Fiind organizație internațională, membrii săi sunt țări care contribuie științific și financiar la consorțiu. În afară de Republica Cehă și Ungaria, membri fondatori ai ELI-ERIC mai sunt Italia și Lituania. Totodată, Germania și Bulgaria sunt observatori, având ca obiectiv să devină membri la o dată ulterioară. Și alte țări europene și non-europene și-au exprimat interesul de a se alătura după înființare.

Laboratoarele care au intrat în ELI-ERIC

Decizia de a forma noul consorțiu ELI-ERIC „înseamnă că toate laboratoarele pot opera împreună în mod legal, ca o singură organizație”, a afirmat Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium. Potrivit acestuia, decizia vine într-un moment important, „deoarece tranziția la operațiuni are loc deja, iar interesul oamenilor de știință este intens”.

Laboratoarele științifice parte din ELI-ERIC sunt ELI-Beamlines (situat în Dolní Břežany, Cehia) și ELI-ALPS (din Szeged, Ungaria). Ambele facilități de cercetare la scară largă au fost construite în ultimii șase ani cu câte 300 de milioane de euro din fonduri structurale europene.

Integrarea facilităților ELI ar urma să aibă loc în următorii doi-trei ani, cuprinzând o fază operațională inițială.

Cât va plăti statul român pentru întreținerea laboratorului ELI-NP de la Măgurele

Laserul de la Măgurele, cel mai important proiect științific al României din toate timpurile, a fost finanțat de Comisia Europeană cu 300 de milioane de euro, alături de cele două proiecte asemănătoare din Cehia și Ungaria. Astfel, ELI-NP ar fi trebuit să facă parte de la început din consorțiul european ELI-ERIC în cadrul căruia ar fi primit finanțări și alte proiecte de certare.

Prin anunțul Comisiei Europene, România a fost exclusă din consorțiul ELI-ERIC. În lipsa unor finanțări de la Uniunea Europeană, statul român trebuie să plătească anual 30 de milioane de euro pentru întreținerea laboratorului ELI-NP de la Măgurele , potrivit unei estimări a Băncii Mondiale.

Vă recomandăm să citiți și:

A început producerea sistemului Gama de Energie Variabilă la Laserul de la Măgurele

Beneficiile pentru cetăţeni ale Laserului de la Măgurele care a atins cea mai mare putere din lume

Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică 2018, face parte din proiectul laserului din Măgurele