Oamenii evoluează mai repede ca niciodată, iar cauza nu este genetică. Ce spune un nou studiu

Fiind la mila selecției naturale încă de începuturile vieții, strămoșii noștri s-au adaptat, reprodus și au murit, transmițând mai departe mutații genetice care în cele din urmă ne-au făcut oamenii din ziua de astăzi.

Însă, evoluția nu mai este strict legată de gene, sugerează un nou studiu. În schimb, cultura umană ar putea accelera evoluția mai rapid decât mutațiile genetice.

• Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
• Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul

Așadar, evoluția nu mai necesită mutații genetice care conferă un avantaj de supraviețuire. În schimb, comportamentele învățate și transmise prin cultura noastră sunt „mutațiile” care oferă acum avantajele pentru supraviețuire.

Această așa-numită evoluție culturală ar putea contura destinul omenirii într-un mod mult mai semnificativ decât selecția naturală, argumentează oamenii de știință.

„Atunci când un virus atacă o specie, aceasta devine de obicei imună la virus prin evoluția genetică”, a explicat Zach Wood, unul dintre autorii studiului și cercetător la Școala de Biologie și Ecologie la Universitatea din Maine, SUA.

Vaccinurile îmbunătățesc „sistemul imunitar colectiv”

O astfel de evoluție funcționează într-un ritm lent pentru că indivizii care sunt mai susceptibili mor, iar cei care supraviețuiesc transmit mai departe genele lor.

Însă, în zilele noastre, oamenii nu au nevoie neapărat să se adapteze în mod genetic la astfel de amenințări. În schimb, noi ne adaptăm prin dezvoltarea vaccinurilor și a altor intervenții medicale, care nu sunt rezultatul unei singure persoane ci a mai multor indivizi care se inspiră din „mutațiile” acumulate în cunoașterea culturală.

Prin dezvoltarea de vaccinuri, cultura umană îmbunătățește „sistemul imunitar colectiv”, a spus Tim Waring, autor al studiului și profesor la Universitatea din Maine.

Uneori, evoluția culturală poate duce la evoluție genetică. „Exemplul clasic este toleranța pentru lactoză. Consumul de lapte de vacă a început ca o caracteristică culturală, iar apoi a declanșat evoluția genetică a unui grup de oameni”, a adăugat Waring.

Ideea evoluției culturale a început cu părintele evoluției

În acel caz, schimbările culturale au precedat schimbările genetice, scrie Science Alert.

Ideea evoluției culturale a început chiar cu părintele evoluției, a mai spus Waring. Charles Darwin a înțeles că, de fapt, comportamentele pot evolua și pot fi transmise la copii la fel ca în cazul caracteristicilor fizice, însă oamenii de știință de pe vremea sa credeau că schimbările în comportamente erau moștenite. Spre exemplu, dacă o mamă avea o trăsătură prin care era mai predispusă să-și învețe fiica să caute hrană, aceasta ar fi transmis acea trăsătură fiicei sale. Astfel, fiica sa ar fi avut mai multe șanse de supraviețuire, iar, drept rezultat, acea caracteristică ar fi devenit obișnuită în populația respectivă.

Waring și Wood argumentează în studiul lor, publicat în jurnalul Proceedings of the Royal Society B, că, la un anumit moment în istoria umană, cultura a început să „smulgă” controlul evoluționar din ADN-ul nostru. Iar acum, spun cercetătorii, schimbările culturale ne permit să evoluăm în moduri prin care schimbările biologice nu ne-ar fi permis.

Grupurile numeroase rezolvă probleme mai repede

De ce? Ei bine, cultura este concentrată în grupuri, iar oamenii din acele grupuri vorbesc, învață și se imită unii pe alții. Acele comportamente de grup permit oamenilor să transmită mai departe adaptări pe care le-au învățat prin cultură mai rapid decât genele pot transmite beneficii similare pentru supraviețuire.

Un individ poate deprinde abilități și informații de la un număr aproape nelimitat de oameni într-un timp scurt. La rândul său, individul poate transmite informația la mulți alții. Grupurile numeroase rezolvă probleme mai repede decât cele mici, iar competiția din cadrul grupurilor stimulează adaptările care ar putea contribui la supraviețuirea grupului.

Pe măsură ce ideile se răspândesc, culturile dezvoltă noi abilități.

Prin comparație, o persoană moștenește informație genetică doar de la doi părinți și acumulează doar câteva mutații aleatorii în ovule sau spermatozoizi, care pot fi transmise doar după 20 de ani la un număr mic de copii.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Una dintre cele mai vechi dovezi ale războaielor dintre oameni

O nouă descoperire sugerează că oamenii ar fi ajuns în Americi cu 20.000 de ani mai devreme decât s-a crezut

Inteligența artificială va câștiga în lupta cu oamenii. Laureat al premiului Nobel: „Nici nu încape îndoială”

Rezultatele la testele IQ continuă să crească, însă devin oamenii cu adevărat mai inteligenți?