Home » Știință » Riscul de boli infecțioase, relaționat cu politicile autoritare. Avertismentul unui cercetător de la Cambridge

Riscul de boli infecțioase, relaționat cu politicile autoritare. Avertismentul unui cercetător de la Cambridge

Riscul de boli infecțioase, relaționat cu politicile autoritare. Avertismentul unui cercetător de la Cambridge
Credit foto: Profimedia
Publicat: 25.09.2021

Deși poate părea surprinzător pentru unii, există o legătură între proliferarea agenților patogeni, respectiv boli infecțioase, și înclinația către politici autoritare.

Unul dintre cele mai mari studii de acest gen a evidențiat că, în regiunile în care există un risc ridicat de boli infecțioase, oamenii tind să adopte atitudini și modele de vot care promovează conformitatea, o autoritate centrală puternică și respingerea celor percepuți ca „străini”.

Publicat în Journal of Social and Political Psychology, noul studiu a analizat datele din SUA privind bolile infecțioase – inclusiv hepatita virală, herpesul, HIV, rujeola și varicela – în anii 1990 și 2000. Totodată au fost analizate răspunsurile la un sondaj psihologic efectuat asupra a peste 206.000 de persoane din SUA între 2017 și 2018.

Aceste rezultate au fost apoi reproduse la nivel internațional folosind date de la peste 51.000 de persoane din 47 de țări diferite, găsind un model similar.

Riscul de boli infecțioase, de patru ori mai mare în statele cu politici autoritare

Rezultatele au arătat că riscul de boli infecțioase în SUA a fost de aproximativ patru ori mai mare în statele cu rate mai mari de politici autoritare comparativ cu statele cel mai puțin autoritare. La nivel internațional, cele mai autoritare națiuni au avut un risc de trei ori mai mare de boli infecțioase decât cele cu regimuri politice mai relaxate. Acest lucru s-a adeverit chiar și după ce s-au luat în considerare o serie de alți factori, precum situația socio-economică, convingerile religioase, inegalitățile și nivelul de educație.

Am găsit o relație consecventă între prevalența bolilor infecțioase și o preferință psihologică pentru conformitate și structuri ierarhice de putere, pilonii politicii autoritare”, a spus dr. Leor Zmigrod, autor principal al studiului și expert în psihologia ideologiei de la Universitatea din Cambridge, citat de IFL Science.

Această idee, cunoscută sub numele de „teoria stresului parazit”, nu este nouă și a atras o mulțime de critici. Unii au susținut că lipsesc dovezile cauzale care leagă riscul de infecții și sociabilitatea.

Avertisment privind COVID și tendințele spre politici autoritare

Teoria susține că conformitatea, autoritarismul și xenofobia evoluează adesea în culturile care sunt expuse unui nivel ridicat de risc de paraziți. Ulterior, alții au extins acest concept la alte forme de agenți patogeni. În teorie, autoritarismul și valorile conformiste apar atunci când sunt percepute ca fiind utile pentru încetinirea transmiterii bolilor, permițând un control mai mare al populației și încurajând vigilența mediului social.

proteste covid
Credit foto: Profimedia

Deși în studiu s-au folosit date colectate înainte de apariția COVID-19, cercetătorii sugerează că descoperirile lor ar putea prezice modul în care se poate desfășura politica în următorii ani.

Alți oameni de știință au speculat că epoca post-pandemie ar putea vedea o revigorare a libertății, cu manifestarea publică a bucuriei, o reapariție a artelor și o explozie de sexualitate. Totuși, această cercetare indică faptul că atitudinile autoritare puternice s-ar putea manifesta pentru încă o perioadă de timp.

Leor Zmigrod afirmă că sănătatea și politica ar putea fi mai interconectate decât ne-am fi imaginat anterior.

„Covid-19 ar putea modela tendințele oamenilor spre conformitate și obediență și acest lucru ar putea fi transformat în preferințe politice autoritare, modele de vot și legi”, a avertizat expertul de la Universitatea din Cambridge.

Vă recomandăm să citiți și:

Experimentul Milgram din anii ’50 care a şocat lumea a fost recreat, având aceleaşi rezultate îngrijorătoare

Care sunt secretele persuasiunii? Cele 6 instrumente psihologice de convingere

Top 10 experimente care au schimbat lumea

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase