Home » Știință » PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2021, acordat lui David Julius și Ardem Patapoutian „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2021, acordat lui David Julius și Ardem Patapoutian „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2021, acordat lui David Julius și Ardem Patapoutian „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”
David Julius și Ardem Patapoutian, laureați ai Premiului Nobel pentru Medicină 2021. Sursa foto: Premiile Nobel
Publicat: 04.10.2021

Premiul Nobel pentru Medicină din 2021 a fost acordat lui David Julius și Ardem Patapoutian „pentru descoperirea receptorilor temperaturii și atingerii”. Sezonul Premiilor Nobel 2021 a debutat luni, 4 octombrie, odată cu anunțarea laureaților pentru Fiziologie sau Medicină.

Abilitatea noastră de a simți căldura, frigul și atingerea este esențială pentru supraviețuirea și stă la baza interacțiunii noastre cu lumea din jur. În viața de zi cu zi, noi luăm de-a gata aceste senzații, însă cum sunt inițiate impulsurile nervoase astfel încât să fie simțită temperatura sau presiune? Răspunsul la această întrebare a fost aflat de laureații Premiului Nobel pentru Medicină din 2021, David Julius și Ardem Patapoutian.

David Julius a folosit capsaicină, un compus puternic din ardeii iuți care induce o senzație de ardere, pentru a identifica un senzor din terminațiile nervoase ale pielii care reacționează la căldură. Ardem Patapoutian a folosit celule sensibile la presiune pentru a descoperi o categorie nouă de senzori care reacționează la stimuli mecanici în piele și organele interne.

Ce credea René Descartes despre receptorii temperaturii și atingerii?

Aceste descoperiri importante au declanșat cercetări intense care au dus la înțelegerea noastră în privința modului în care sistemul nervos simte căldura, frigul și stimulii mecanici. Cei doi laureați au identificat veriga lipsă crucială pentru înțelegerea interacțiunilor complexe dintre simțurile noastre și mediul din jur.

Sursa foto: Premiile Nobel

În secolul XVII, filosoful René Descartes a teoretizat că diferite părți ale pielii sunt conectate la creierul uman prin o multitudine de „fire”. În acest mod, un picior care atinge o flacără deschisă ar trimite un semnal mecanic la creier. Descoperirile au dezvălui mai apoi existența unor neuroni senzoriali specializați care înregistrează schimbări în mediul din jur. Joseph Erlanger și Herbert Gasser au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1944 pentru descoperirea diferitelor tipuri de fibre nervoase senzoriale care reacționează la stimuli, spre exemplu, în răspunsurile la atingerile dureroase și nedureroase.

Alfred Nobel a lăsat o mare parte din averea sa pentru Premiile Nobel

La data de 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel și-a semnat ultimul testament, astfel alegând să ofere marea parte din averea sa către o serie de premii, anume Premiile Nobel. Așa cum este descris în testamentul lui Nobel, o parte a fost dedicată „persoanei care avea să facă cea mai importantă descoperire în domeniul fiziologiei sau a medicinei”.

Începând cu anul 1901, au fost acordate 111 de Premii Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. Totuși, premiul pentru această categorie nu a fost decernat în anii 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 și 1942.

De ce nu au fost acordate premii pentru medicină în acei ani? În statutul Fundației Nobel este precizat faptul că „dacă niciuna dintre lucrările luate în considerare nu este de importanța indicată în primul paragraf, premiul în bani va fi rezervat pentru anul viitor. Dacă nici în anul următor premiul nu poate fi acordat, banii vor fi adăugați la fondurile restricționate la Fundației”. În timpul Primului Război Mondial și a celui de-Al Doilea Război Mondial au fost acordate mai puține Premii Nobel.

Doi laureați, forțați să refuze Premiul Nobel

În total, 39 de Premii Nobel pentru Medicină au fost acordate unui singur laureat, 33 au fost acordate pentru doi laureați, iar 39 au fost acordate pentru trei laureați.

Motivul? În statutul Fundației Nobel este precizat faptul că „un premiu în bani poate fi împărțit în mod egal între două lucrări, fiecare dintre acestea fiind considerată că merită un premiu. Dacă o lucrare premiată a fost produsă de două sau trei persoane, premiul va fi acordat împreună. Premiul în bani nu va fi împărțit, sub nicio formă, între mai mult de trei persoane”.

Astfel, în total, 222 de indivizi au primit Premiul Nobel între anii 1901 și 2020.

Doi laureați ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost forțați de către autorități să refuze premiul. Adolf Hitler a interzis primirea Premiului Nobel de către trei laureați, doi dintre aceștia fiind câștigători ai Premiului Nobel pentru Chimie, Richard Kuhn în 1938 și Adolf Butenandt în 1939. A treia persoană, Gerhard Domagk, a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1939. Toți cei trei au putut primi diploma și medalia Premiului Nobel mai târziu, însă nu și premiul în bani.

De ce sunt organizațiile și indivizii premiați numiți laureați ai Premiului Nobel?

Alfred Nobel a lăsat mare parte din averea sa, mai mult de 31 milioane de coroane suedeze (SEK), pentru a fi investită în „titluri de valoare”. Venitul din acele investiții avea să fie „distribuit anual sub forma unor premii pentru cei care în anul ce a trecut au adus cel mai mare beneficiu umanității”.

Premiul în bani pentru ediția Premiilor Nobel din 2021 a fost stabilită la 10 milioane SEK pentru fiecare premiu.

Termenul „laureat” face referire la cinstirea cu o cunună de lauri. În mitologia greacă, zeul Apollo este înfățișat purtând o cunună de lauri pe cap. În Grecia Antică, o cunună de lauri era acordată învingătorilor ca semn de onoare, atât în competițiile atletice cât și cele de literatură.

Vă mai recomandăm să citiți și:

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2020, acordat pentru descoperirea virusului Hepatitei C. Câștigătorii sunt Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2019 a fost câştigat de William G. Kaelin Jr., Sir Peter J. Ratcliffe şi Gregg L. Semenza

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2018 a fost câştigat de James P. Allison şi Tasuku Honjo pentru descoperirea unei terapii împotriva cancerului

PREMIUL NOBEL pentru MEDICINĂ 2017, câştigat de Jeffrey C. Hall, Michael Rosbash şi Michael W. Young

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică
Ziua în care Winston Churchill a anunţat că Marea Britanie a dezvoltat bomba atomică