Home » Știință » Cercetătorii investighează rolul genei asociate cu boala Alzheimer în celulele imunitare ale creierului

Cercetătorii investighează rolul genei asociate cu boala Alzheimer în celulele imunitare ale creierului

Cercetătorii investighează rolul genei asociate cu boala Alzheimer în celulele imunitare ale creierului
Credit Foto: Pixabay/geralt
Publicat: 09.11.2021

Atunci când celulele imunitare se deplasează prin creier, ele acționează ca o primă linie de apărare împotriva virusurilor, a materialelor toxice și a neuronilor deteriorați, cum e cazul la boala Alzheimer, grăbindu-se să le elimine.

Cercetătorii de la Indiana University School of Medicine au investigat modul în care aceste celule imunitare din creier – microglia – se leagă de o mutație genetică descoperită recent la pacienții cu boala Alzheimer.

Studiul, condus de Hande Karahan, PhD, cercetător postdoctoral în genetică medicală și moleculară, și Jungsu Kim, PhD, profesor P. Michael Conneally de Genetică Medicală și Moleculară, a constatat că ștergerea genei numită ABI3 a crescut semnificativ amiloidul – acumularea plăcii beta în creier și a scăzut cantitatea de microglie din jurul plăcilor, relatează Science Daily.

Studiul a avut în vedere peste 85.000 de pacienți cu Alzheimer, dar s-au efectuat și experimente pe șoareci

„Acest studiu poate oferi mai multe informații despre înțelegerea funcțiilor cheie ale microgliei care contribuie la boala Alzheimer și poate ajuta la identificarea de noi ținte terapeutice”, a spus Karahan. Karahan și-a bazat cercetările pe un studiu de genetică umană realizat pe mai mult de 85.000 de oameni – mai puțin de jumătate erau pacienți cu boala Alzheimer – care a identificat mutația în gena ABI3. În descoperirile publicate în Science Advances, cercetătorii au concluzionat că această mutație crește riscul de apariție tardivă a bolii Alzheimer.

Cu toate acestea, nu a existat nicio investigație asupra funcției genei ABI3 în creier sau despre modul în care această genă afectează funcția microgliei”, a spus Karahan, un fapt care a condus la cercetarea ei.

Echipa a șters gena ABI3 dintr-un șoarece cu boala Alzheimer și a testat funcțiile genei în microglie în culturi celulare. La șoarece, ei au văzut niveluri crescute de plăci și inflamație în creier și semne de disfuncție sinaptică – caracteristici asociate cu deficitele de învățare și memorie ale bolii.

În plus, Karahan a spus că ștergerea genei a afectat mișcarea microgliei. Celulele imunitare nu se pot apropia de plăci pentru a încerca să curețe proteinele. Plăcile de amiloid se găsesc în mod obișnuit în creierul pacienților cu Alzheimer; proteinele beta amiloide se adună împreună și formează plăci, care distrug conexiunile celulelor nervoase.

Studiul nostru oferă prima dovadă funcțională in vivo că pierderea funcției ABI3 poate crește riscul de a dezvolta boala Alzheimer prin afectarea acumulării de beta amiloid și a neuroinflamației”, a spus Karahan.

În ultimii ani, Karahan și-a îmbunătățit cercetarea privind boala Alzheimer.

Cercetările privind boala Alzheimer au primit granturi de aproape 8 milioane de dolari

Karahan și Kim au primit trei granturi separate care sprijină această cercetare de la Institutul Național pentru Îmbătrânire, ramura National Institutes of Health (NIH) pentru cercetarea Alzheimer, rezultând 7,8 milioane de dolari pentru următorii cinci ani.

„Un grant va finanța crearea unui model de șoarece care ne va permite să ștergem gena ABI3 în orice tip de celule din organism, cum ar fi microglia creierului și celulele imunitare periferice”, a spus Kim.

„Odată ce vom valida acest nou model, îl vom pune la dispoziția altora din comunitatea de cercetare pentru a utiliza acest model pentru propriile investigații”, a adăugat el.

Celelalte granturi vor finanța crearea unor modele suplimentare de șoarece și celule pentru ca echipa să investigheze în continuare modul în care gena ABI3 din microglie afectează patologiile bolii Alzheimer, precum și să finanțeze tehnici de ultimă generație, inclusiv imagistica cerebrală.

Fiecare dintre aceste proiecte are ca scop final de a identifica ținte pentru aplicarea tratamentului bolii, au concluzionat Karahan și Kim.

Vă recomandăm să citiți și:

Celulele imunitare editate cu CRISPR pot supravieţui câteva luni după administrarea la bolnavii de cancer

REVOLUŢIONAR! Cancerul unei persoane poate fi tratat cu ajutorul celulelor imunitare ÎMPRUMUTATE de la altcineva

Gripa bărbătului într-adevăr există. Femeile au sisteme imunitare mai puternice, însă le paşte un PERICOL mult mai mare – FOTO+VIDEO

Organismele noastre tratează dieta occidentală ca pe o infecţie extrem de periculoasă

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Cum se împerechează caracatițele: un braț care găsește și fertilizează femela
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Un eveniment de acum 4.200 de ani ar fi contribuit la prăbușirea Vechiului Regat Egiptean
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
Ce ar trebui să mâncăm la fiecare vârstă și cum se schimbă nevoile nutriționale de-a lungul vieții
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
De ce unii oameni reacționează mai bine la medicamentele pentru obezitate?
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
12 aprilie, Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii. Când omul a ajuns în spaţiu
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
MESAJE de PAȘTE 2026. Urări speciale pentru cei mai dragi oameni din viața ta
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
De ce noul Wi-Fi „super-rapid” nu este chiar așa de performant pe cât am crede?
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Cercetătorii au creat o bacterie capabilă să distrugă tumorile de la interior
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai
Meteorologii au anunțat cum va fi vremea de 1 Mai