Home » Știință » Cercetătorii au încercat să afle cum îți schimbă personalitatea substanțele psihedelice

Cercetătorii au încercat să afle cum îți schimbă personalitatea substanțele psihedelice

Publicat: 14.12.2021
Cercetătorii au încercat să afle cum îți schimbă personalitatea substanțele psihedelice
Foto: Pexels

Încă de la acea vineri fatidică din 1943, când farmacistul Albert Hoffman și-a administrat accidental LSD și și-a petrecut următoarele câteva ore sub influența substanței, bând mult lapte, oamenii de știință au bănuit că substanțele psihedelice ar putea deține cheia pentru tratarea anumitor probleme psihiatrice.

S-au schimbat foarte multe lucruri pentru cei care suferă de anxietate sau depresie. S-au dus vremurile în care medicii încercau să trateze tristețea prin violență sau înfometare; în zilele noastre există lucruri precum terapia comportamentală dialectică (DBT) și substanțe. Iar prin substanțe nu ne referim doar la tipul celor prescrise de medici, scrie IFL Science.

Dar ce se întâmplă cu consumul „în mod uzual” al acestor substanțe? Să recunoaștem: nu toți cei care folosesc substanțele psihedelice o fac într-un cabinet de terapie.

Noul studiu pe substanțele psihedelice a folosit testul de personalitate cu 5 factori

În timp ce apar din ce în ce mai multe dovezi în sprijinul drogurilor ca instrumente terapeutice pentru bolile mintale (psilocibina, de exemplu, substanța din ciupercile „magice”, se dovedește a fi un medicament-minune când vine vorba de tratarea depresiei și poate chiar să-i împiedice pe dependenți să recidiveze), ce se întâmplă cu personalitatea ta atunci când le folosești în mod recreațional?

Asta și-a propus să afle o lucrare recentă publicată în revista Frontiers in Psychology. Folosind modelul de personalitate cu cinci factori (nevroză, extraversiune, deschidere, amabilitatate și conştiinciozitate), o echipă de cercetători și-a propus să măsoare modul în care substanțele psihedelice îți pot afecta personalitatea.

„Dacă există schimbări, modelul de personalitate cu cinci factori ar trebui să le poată depista”, a declarat Brandon Weiss, autorul principal al studiului. El este expert în personalitate și tulburări de personalitate, o zonă „incredibil de utilă”, a spus el, „pentru că cuprinde atât de multe dintre modurile în care oamenii gândesc, simt și se comportă în lume șiprin care diferă unul de celălalt”.

„Există chiar și noi sisteme de boli mintale care par să se încadreze în cadrul modelului de personalitate cu cinci factori. Având în vedere acest lucru, personalitatea este un instrument util pentru înțelegerea modului în care ființele umane se schimbă psihologic și comportamental în urma experienței psihedelice”, a explicat el.

Ce rezultate a avut studiul

Căutând o viziune sinceră, echipa a lansat un apel pentru a recruta oameni care plănuiau o experiență psihedelică în viitorul apropiat. Participanții au fost rugați să completeze chestionare de personalitate specializate: „ne-am concentrat pe trăsăturile de personalitate care sunt legate de construirea și menținerea relațiilor armonioase cu ceilalți”, a explicat Weiss, mai întâi înainte de consum și apoi la două și patru săptămâni după aceea.

Având în vedere reputația din ce în ce mai mare a psihedelicelor ca terapie pentru tulburările psihologice, echipa avea câteva așteptări în ceea ce privește experimentul: „am emis ipoteza reducerii nevrozei și a amabilității”, a spus Weiss, precum și „conexiunea socială sporită”. Dar au fost ipotezele lor susținute de rezultate?

„Am descoperit că, în medie, au existat două trăsături care au arătat schimbări semnificative după ce au consumat substanțele psihedelice. În primul rând, oamenii păreau să spună că nu au fost la fel de certăreți sau critici în interacțiunile lor cu ceilalți. În al doilea rând, oamenii au declarat că sunt mai puțin anxioși și că era mai greu ca ceva să îi supere”, a spus cercetătorul.

Dar asta nu a fost tot: fidele etimologiei lor, se pare că substanțele psihedelice le pot oferi celor care le consumă o capacitate crescută de a empatiza cu ceilalți și un sentiment mai mare de apartenență la comunitate și societate.

„Și, în cele din urmă, pentru că eșantionul nostru este destul de mare, dacă există o influență în eșantionul nostru către schimbări pozitive, trebuie să notăm locul unde nu am găsit modificări. Nu am găsit schimbări în compasiune, deschidere sau conștiinciozitate.”, a spus Weiss.

Studiul pe substanțele psihedelice a avut o rată de abandon destul de mare

Deși rezultatele au fost încurajatoare, Weiss a subliniat că acestea trebuie luate cu prudență. Studiul a avut o rată destul de mare de abandon, peste 650 de participanți au început experimentul, dar mai puțin de 150 au rămas până la finalul celor patru săptămâni, așa că „nu putem spune că acesta este un eșantion pe deplin reprezentativ al populației generale”, a remarcat Weiss.

„S-ar putea ca majoritatea celor care au avut experiențe bune să fi rămas în studiu, în timp ce ceilalți au abandonat”, a adăugat el.

Și deși ipotezele originale au fost susținute, dovezile nu au fost covârșitoare: „Oamenii nu au arătat creșteri durabile ale stabilității emoționale sau ale calmului”, a explicat Weiss, iar creșterea conexiunii sociale, în timp ce era prezentă, „a fost foarte mică”.

Acest lucru indică din nou o problemă mai largă cu cercetarea psihedelicelor, a adăugat el. Deși volumul cercetărilor clinice asupra psihedelicelor nu a fost niciodată mai mare, „există inconsecvență în ceea ce privește modul în care, între studii, eșantioanele tind să se schimbe”, a spus Weiss.

Care sunt mecanismele care stau la baza acestor schimbări?

Cu toate acestea, a spus Weiss, studiul a scos niște rezultate „extrem de interesante”. Descoperirea reducerii certurilor și a criticismului este un lucrur rar întâlnit în literatura de specialitate și „deschide o posibilă eficacitate a psihedelicelor asupra spectrului de externalizare antagonist al bolilor mintale”, a explicat Weiss.

Acestea sunt trăsăturile de personalitate legate de criminalitate, violența față de partenerul intim, agresiune și violență fizică, a spus el, iar studiile viitoare s-ar putea concentra asupra potențialului psihedelicelor de a reduce aceste trăsături.

„Suntem încă la început cu aceste studii, dar cu siguranță vom putea descoperi ceva în urma lor”, a spus Weiss.

„În cazul în care schimbările pe care le-am observat aici pot fi repetate, apar nenumărate întrebări interesante; cea mai intrigantă fiind: care sunt mecanismele care stau la baza acestor schimbări în psihologia oamenilor și în neurobiologia lor?”, concluzionează cercetătorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Tehnica prin care cercetătorii creează structuri asemănătoare embrionilor din celule stem umane

Alergiile alimentare ar putea fi, de fapt, cu totul altceva. Iată ce trebuie să știm

Un pacient orb și-a recăpătat vederea cu ajutorul unei terapii genetice pe bază de ARN

Aerul poluat, asociat cu un risc crescut de pierdere progresivă și ireversibilă a vederii

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Mai mulți spioni CIA s-ar afla în misiune în Ucraina
Mai mulți spioni CIA s-ar afla în misiune în Ucraina
Vremea în luna iulie. ANM anunță caniculă și reprize cu ploi torențiale
Vremea în luna iulie. ANM anunță caniculă și reprize cu ploi torențiale
Turismul spaţial ar putea anula eforturile de reparare a stratului de ozon
Turismul spaţial ar putea anula eforturile de reparare a stratului de ozon
Avertisment de la cel mai înalt nivel. Europa ar putea rămâne fără gaze în sezonul rece
Avertisment de la cel mai înalt nivel. Europa ar putea rămâne fără gaze în sezonul rece
Marius Tucă Show începe joi de la ora 20.00, live pe gandul.ro
Marius Tucă Show începe joi de la ora 20.00, live pe gandul.ro
Scurtă istorie a steagurilor de pirați. Care erau semnificațiile acestui simbol de temut?
Scurtă istorie a steagurilor de pirați. Care erau semnificațiile acestui simbol de temut?
Creierul caracatiței, mai asemănător cu cel al omului decât se credea. Cum și-au căpătat inteligența remarcabilă?
Creierul caracatiței, mai asemănător cu cel al omului decât se credea. Cum și-au căpătat inteligența remarcabilă?
Studiu îngrijorător. Oceanul ar putea stoca mult mai puțin carbon decât am sperat
Studiu îngrijorător. Oceanul ar putea stoca mult mai puțin carbon decât am sperat
Cea mai mare adâncime la care a fost descoperită vreodată o epavă. Imagini cu distrugătorul american „Sammy B”
Cea mai mare adâncime la care a fost descoperită vreodată o epavă. Imagini cu distrugătorul american „Sammy B”
„Tehnologia militară care vede prin ziduri” tocmai a fost creată în Israel
„Tehnologia militară care vede prin ziduri” tocmai a fost creată în Israel
Un studiu susține că sindromul impostorului nu ține cont de vârstă sau inteligență
Un studiu susține că sindromul impostorului nu ține cont de vârstă sau inteligență
Răcirea pasivă a locuințelor în perioadele caniculare este eficientă, spun cercetătorii
Răcirea pasivă a locuințelor în perioadele caniculare este eficientă, spun cercetătorii
Cancerul mamar se răspândește mai agresiv noaptea, arată un nou studiu
Cancerul mamar se răspândește mai agresiv noaptea, arată un nou studiu
Test de cultură generală. În ce direcție curge Dunărea?
Test de cultură generală. În ce direcție curge Dunărea?
Marte are atât de multă radiație, încât orice semn de viață ar fi îngropat adânc sub suprafață
Marte are atât de multă radiație, încât orice semn de viață ar fi îngropat adânc sub suprafață
Cât de realist este planul UE de a reduce la jumătate utilizarea pesticidelor?
Cât de realist este planul UE de a reduce la jumătate utilizarea pesticidelor?
Caniculă și disconfort termic în România. Ce temperaturi au anunțat meteorologii?
Caniculă și disconfort termic în România. Ce temperaturi au anunțat meteorologii?
Povestea Palatului Universității din București (DOCUMENTAR)
Povestea Palatului Universității din București (DOCUMENTAR)