Home » Știință » Genele asociate aritmiei cardiace sunt mult mai comune decât s-a crezut până acum

Genele asociate aritmiei cardiace sunt mult mai comune decât s-a crezut până acum

Publicat: 16.02.2022

Prin secvențierea genelor genelor asociate aritmiei cardiace la mai mult de 20.000 de persoane, oamenii de știință au reușit să identifice variante patogene și potențial patogene la aproape 1% dintre indivizi.

Studiul care descrie această descoperire a fost publicat în Circulation. Acest procentaj este mai mare decât cele raportate anterior, conform lui Carlos G. Vanoye, profesor de Farmacologie și coautor al studiului.

„Acest studiu sugerează că prevalența susceptibilității genetice la aritmia cardiacă poate fi subestimată”, a spus Vanoye.

Abordările prin care se clasifică genele legate de aritmie sunt abia la început

American College of Genetics and Genomics (ACMG) recomandă în prezent ca variantele patogene sau potențial patogene descoperite întâmplător în 73 de gene de boli mendeliene să fie raportate pacienților. Asta include multe variante genetice asociate cu aritmii cardiace congenitale, care provoacă bătăi neregulate ale inimii ce pot duce la accident vascular cerebral sau moarte cardiacă subită.

Cu toate acestea, multe dintre genele legate de aritmie sunt de patogenitate incertă, iar abordările de clasificare a acestora sunt încă la început.

„O persoană poate avea o variantă de genă care cauzează boli, dar nu prezintă semne sau simptome evidente ale bolii”, a spus Vanoye.

„Deoarece genele pe care le-am studiat sunt asociate cu moartea subită, care ar putea să nu aibă semne de avertizare, descoperirea unei variante de genă a aritmiei care poate pune viața în pericol poate determina studii clinice suplimentare pentru a determina riscurile și pentru a ghida terapiile preventive”, a completat el.

Au fost studiați 20.000 de indivizi

Studiul actual a folosit date din studiul Electronic Medical Records and Genomics Sequencing (eMERGEIII). Studiul eMERGEIII a investigat fezabilitatea screeningului genomic al populației prin secvențierea a 109 gene implicate în spectrul bolilor mendelien (boli genetice moștenite care sunt cauzate de o mutație într-o singură genă) la peste 20.000 de indivizi, comunicându-le participanților rezultatele variantelor și folosind Electronic Health Record (EHR) și date clinice de urmărire pentru a stabili fenotipurile pacienților.

În studiul actual, anchetatorii au analizat 10 gene asociate aritmiei la indivizi fără indicații pentru testarea genetică. Ei au descoperit că 0,6% dintre participanții la studiu au avut variante genetice clasificate anterior ca patogene sau potențial patogene și mai multe variante cu semnificație incertă, arată Medical Xpress.

Cercetătorii au determinat consecințele funcționale ale acestor variante cu semnificație incertă și au folosit datele pentru a perfecționa evaluarea patogenității. În cele din urmă, au reclasificat 11 dintre aceste variante: trei care erau probabil benigne și opt care erau potențial patogene.

Deși costul actual este mare, studiul ar putea duce pe viitor la reducerea cheltuielilor

În total, 0,6% din populația studiată a avut o variantă care crește riscul de aritmie care poate pune viața în pericol și a existat o suprareprezentare a fenotipurilor de aritmie în rândul acestor pacienți, potrivit unei analize a dosarelor electronice de sănătate.

Asta înseamnă un procentaj mai mare decât cel cunoscut anterior pentru sindroamele de aritmie genetică (aproximativ 1 din 2.000) și ilustrează potențialul de scanare genomică a populației, a spus Vanoye.

„Depistarea genomică a populației poate afecta pozitiv sănătatea publică. Multe variante rare, asociate bolii, pot fi găsite în acest fel, care pot ajuta apoi la determinarea riscului de boală al purtătorilor acestor variante”, a adăugat Vanoye.

„Deși costurile screeningului genomic pot fi în prezent mari, evaluarea riscului pacientului urmată de îngrijire clinică ar reduce costul financiar și emoțional al bolii”, a concluzionat profesorul.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce legătură există între ritmul circadian și insuficiența cardiacă?

De ce scrâșnim din dinți și cum putem scăpa de acest obicei nociv?

O infecție comună, în timpul anilor de adolescență, ar putea declanșa scleroza multiplă

Un studiu amplu arată că Luna are o influență considerabilă asupra somnului uman

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cătușele grele dintr-o veche mină de aur dezvăluie cruzimea imperiului egiptean
Cătușele grele dintr-o veche mină de aur dezvăluie cruzimea imperiului egiptean
Scaunul de birou potrivit pentru un mediu de lucru relaxant și eficient
Scaunul de birou potrivit pentru un mediu de lucru relaxant și eficient
A reușit Nicolae Ceaușescu să intre în contact cu extratereștrii?
A reușit Nicolae Ceaușescu să intre în contact cu extratereștrii?
Un studiu a descoperit că urina de balenă transportă nutrienți pe mii de kilometri
Un studiu a descoperit că urina de balenă transportă nutrienți pe mii de kilometri
Cum să primești până la 600€ pentru un zbor anulat sau întârziat (P)
Cum să primești până la 600€ pentru un zbor anulat sau întârziat (P)
Ce știa regimul Ceaușescu despre OZN-uri – joi, 22:00, la Conspirații cu gen. Emil Străinu
Ce știa regimul Ceaușescu despre OZN-uri – joi, 22:00, la Conspirații cu gen. Emil Străinu
Fără precedent: Fosila unui vultur, veche de 30.000 de ani și cu penele intacte, găsită în Italia
Fără precedent: Fosila unui vultur, veche de 30.000 de ani și cu penele intacte, găsită în Italia
Primul ghețar declarat „mort” din cauza schimbărilor climatice
Primul ghețar declarat „mort” din cauza schimbărilor climatice
(P) Anvelope all season: soluția ideală pentru vremea tot mai schimbătoare din România
(P) Anvelope all season: soluția ideală pentru vremea tot mai schimbătoare din România
Oamenii de știință de la MIT au transformat celulele pielii în neuroni
Oamenii de știință de la MIT au transformat celulele pielii în neuroni
Test de cultură generală. Ce se întâmplă cu rinichii vechi după un transplant?
Test de cultură generală. Ce se întâmplă cu rinichii vechi după un transplant?
Cea mai clară fotografie cu prima lumină a Universului
Cea mai clară fotografie cu prima lumină a Universului
„Cel mai urât animal din lume” a fost numit Peștele Anului în Noua Zeelandă
„Cel mai urât animal din lume” a fost numit Peștele Anului în Noua Zeelandă
Japonezii sunt furioși după lansarea unui joc din seria Assassin’s Creed
Japonezii sunt furioși după lansarea unui joc din seria Assassin’s Creed
Echinocțiul de primăvară 2025. Ziua este egală cu noaptea și începe cu adevărat primăvara
Echinocțiul de primăvară 2025. Ziua este egală cu noaptea și începe cu adevărat primăvara
Cât de atenți sunt românii la sănătatea dinților?
Cât de atenți sunt românii la sănătatea dinților?
În urmă cu 205 de ani s-a născut Alexandru Ioan Cuza. Conspiraţia din spatele abdicării sale
În urmă cu 205 de ani s-a născut Alexandru Ioan Cuza. Conspiraţia din spatele abdicării sale
Un adolescent din Noua Zeelandă este cel mai tânăr atlet care a alergat o milă sub 4 minute
Un adolescent din Noua Zeelandă este cel mai tânăr atlet care a alergat o milă sub 4 minute