Home » Știință » Știința de la micul dejun. De ce ne place să mâncăm același lucru în fiecare dimineață?

Știința de la micul dejun. De ce ne place să mâncăm același lucru în fiecare dimineață?

Publicat: 28.02.2022

Pentru mulți oameni, micul dejun, numit adesea cea mai importantă masă a zilei, este și cea mai puțin interesantă masă a zilei.

Alegerile pentru micul dejun sunt făcute adesea din punct de vedere al utilității; alimentele de la prima masă a zilei sunt de obicei simple, rapid și ușor de preparat și de consumat și apreciate pentru aportul de calorii care revigorează corpul și creierul după o noapte de odihnă.

Iar cercetătorii au descoperit că atunci când oamenii găsesc o opțiune de mic dejun care le place, în general, vor mânca doar acest lucru multe dimineți la rând, scrie Live Science.

Atunci când cercetătorii au evaluat obiceiurile alimentare zilnice pentru mii de subiecți de studiu din SUA și Franța, au văzut că oamenii au mâncat în mod repetat același lucru la micul dejun și au făcut asta de plăcere. Prin comparație, atunci când a fost vorba de prânz sau de cină, oamenii căutau o varietate mai mare a alimentelor și își doreau o experiență mai plăcută.

Alegerile pentru micul dejun sunt influențate de mai mulți factori

De ce au fost atât de mulți oameni mulțumiți cu același mic dejun în fiecare dimineață? Oamenii de știință au sugerat că factorii psihologici, biologici și culturali ne modelează așteptările pentru mese, iar acești factori (și entuziasmul de a mânca) diferă în funcție de momentul zilei.

Pe tot parcursul zilei și până târziu în noapte, corpul are un ritm circadian. Aproape toate formele de viață aderă la aceste cicluri de 24 de ore, care guvernează schimbările fizice, mentale și comportamentale.

De exemplu, un program de somn tipic la oameni urmează ritmurile circadiene legate de lumină. Zeci de mii de neuroni din creier reglează acest așa-numit ceas biologic astfel încât să ne simțim somnoroși noaptea, când este întuneric, și să fim mai alerți atunci când soarele este sus pe cer, în timpul zilei, potrivit Institutului Național de Științe Medicale Generale.

Ritmurile circadiene afectează, de asemenea, programele noastre de alimentație, iar alți cercetători au investigat anterior legăturile dintre ritmurile circadiene și variațiile în dimensiunea și varietatea meselor pe care oamenii le consumă pe parcursul zilei, potrivit unui studiu publicat în numărul din ianuarie 2022 al revistei Appetite.

Factorii culturali

Pentru această cercetare, oamenii de știință s-au întrebat dacă factorii psihologici legați de ritmurile circadiene ar putea influența și ceea ce mănâncă oamenii la micul dejun, prânz și cină. Aceste întrebări i-au interesat pe cercetători și din cauza propriilor obiceiuri de mic dejun, a spus autorul principal al studiului, Romain Cadario, profesor asistent la Rotterdam School of Management de la Universitatea Erasmus din Olanda.

„Sunt francez, de obicei caut multă varietate în lucrurile pe care le mănânc; acesta este un lucru apreciat de societatea gastronomică franceză”, a spus Cadario.

„În același timp, am mâncat același mic dejun în fiecare zi. Așa că eu și un coautor am început să vorbim despre acest tipar de comportament”, adaugă Cadario.

(Micul dejun tipic al lui Cadario este format dintr-o ceașcă de cafea și o bucată de pâine prăjită, a spus el. Coautorul studiului, Carey Morewedge, profesor la Questrom School of Business de la Universitatea din Boston, a mâncat același mic dejun în ultimii doi ani: cafea, pâine prăjită cu unt de migdale „și un smoothie cu avocado, spanac, pudră de proteine și banane”, a scris el în revista Time în decembrie 2021.)

Micul dejun, între practicalitate și plăcere

Cadario și Morewedge au examinat studiile anterioare și au identificat două obiective care guvernează alegerea mesei: utilitar, în care caracterul practic este primordial; și hedonistic, în care plăcerea este mai importantă.

Cercetătorii au analizat apoi date în care un grup de 1.275 de voluntari americani și un grup de 2.624 de voluntari francezi au raportat singuri ceea ce au mâncat la diferite mese, pentru a găsi modele în experiențele cu masa.

Ei au descoperit că, în ambele grupuri, 68% dintre participanți au mâncat același mic dejun de cel puțin două ori într-o săptămână, iar francezii au făcut acest lucru chiar mai des decât americanii (73% și, respectiv, 52%). Prin comparație, doar 9% dintre oameni au repetat o cină pe care o mâncaseră deja, iar această repetare a fost mai mare pentru participanții americani (16%) decât pentru participanții francezi (6%).

Micul dejun și problema timpului

Factorii culturali din SUA și Franța ar putea explica de ce oamenii ar căuta mai puțină varietate în micul dejun, deoarece „practicile de muncă capitaliste le lasă oamenilor mai puțin timp pentru a-și selecta, pregăti și consuma micul dejun decât pentru prânz sau cină”, au scris cercetătorii.

Biologia (ritmurile circadiene) probabil joacă, de asemenea, un rol; oamenii tind să fie cel mai alerți la începutul zilei și, prin urmare, ar fi mulțumiți cu o alegerea unor alimente la care nu trebuie să se gândească prea mult. Dar mai târziu în cursul zilei, când energia lor scade, și-ar putea dori o masă mai stimulativă pentru prânz sau cină, au sugerat oamenii de știință.

Cercetătorii au sugerat apoi că factorii psihologici s-ar putea suprapune, de asemenea, cu ritmurile circadiene, pentru a-i determina pe oameni să facă anumite alegeri pentru masă.

Nivelul de energie

La începutul zilei, când nivelurile de energie sunt mai mari, oamenii sunt mai predispuși să urmărească obiective utilitare și să facă alegeri practice. Acest lucru face mai probabil ca aceștia să fie ghidați de practicitate în detrimentul plăcerii atunci când iau micul dejun și să fie mai înclinați să găsească un mic dejun care le-a plăcut și apoi să mănânce același lucru iar și iar, conform studiului.

Dar pe măsură ce ziua trece, iar energia unei persoane crește și scade, importanța obiectivelor utilitare scade. Căutarea plăcerii devine mai importantă, iar o persoană ar fi atunci mai predispusă să caute varietate în gusturi și texturi.

Cu toate acestea, chiar dacă cultura, biologia și psihologia fac să pară firesc să căutăm obiective utilitare la micul dejun, „putem urmări plăcerea și să căutăm varietate dacă chiar ne dorim asta”, a scris Morewedge în revista Time.

Într-adevăr, analiza jurnalelor alimentare ale participanților la studiu a arătat că în weekend, când oamenii se așteptau ca micul dejun să fie mai plăcut, de obicei introduceau mai multă varietate în meniul.

Prin introducerea conștientă a variației în micul dejun în timpul săptămânii, chiar dacă înseamnă puțină muncă în plus, micul dejun poate deveni mult mai plăcut, ceea ce poate ajuta la stabilirea unui ton mai pozitiv pentru restul zilei, a spus Cadario.

Vă recomandăm să citiți și:

O legătură mai puțin cunoscută. Ce poate dezvălui retina despre sănătatea creierului tău?

Contactul cu natura în orașe reduce în mod semnificativ singurătatea

Consumul de cafea și ceai poate fi asociat cu rate reduse de accident vascular cerebral și demență

Inele de culoarea cuprului din ochii unui bărbat, indiciu pentru o boală foarte rară

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Vaccinări urgente împotriva poliomielitei pentru copiii din Londra
Vaccinări urgente împotriva poliomielitei pentru copiii din Londra
Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu
Ziua în care murea ultimul monarh al Egiptului. Povestea ei avea să fie cunoscută milenii mai târziu
Armata rusă ar fi început antrenamentele cu drone iraniene
Armata rusă ar fi început antrenamentele cu drone iraniene
Ce țară este cel mai mare exportator de energie electrică din Europa?
Ce țară este cel mai mare exportator de energie electrică din Europa?
Incendiile de vegetație au devastat sud-vestul Franței
Incendiile de vegetație au devastat sud-vestul Franței
Un nou virus face ravagii în estul Chinei. Ce știu cercetătorii despre originea patogenului?
Un nou virus face ravagii în estul Chinei. Ce știu cercetătorii despre originea patogenului?
Cât de prosperă era regiunea Mării Negre în perioada medievală? Un tezaur de monede oferă răspunsul
Cât de prosperă era regiunea Mării Negre în perioada medievală? Un tezaur de monede oferă răspunsul
Cercetătorii propun crearea unei biblioteci audio internaționale a sunetelor subacvatice. Iată beneficiile unui asemenea proiect!
Cercetătorii propun crearea unei biblioteci audio internaționale a sunetelor subacvatice. Iată beneficiile unui asemenea ...
7 invenții din Epoca de Aur care au schimbat definitiv lumea
7 invenții din Epoca de Aur care au schimbat definitiv lumea
Kim Jong Un a declarat victorie împotriva COVID-19. Coreea de Nord a ridicat restricțiile
Kim Jong Un a declarat victorie împotriva COVID-19. Coreea de Nord a ridicat restricțiile
Telescopul James Webb a descoperit o galaxie uimitoare la marginea Universului
Telescopul James Webb a descoperit o galaxie uimitoare la marginea Universului
A avea prieteni bogați în copilărie îți poate determina statutul socio-economic viitor
A avea prieteni bogați în copilărie îți poate determina statutul socio-economic viitor
Test de cultură generală. Care sunt cele cinci culori ale inelelor olimpice?
Test de cultură generală. Care sunt cele cinci culori ale inelelor olimpice?
Materialul care se repară singur ar putea face să dispară zgârieturile de pe mașini prin simpla expunere la soare
Materialul care se repară singur ar putea face să dispară zgârieturile de pe mașini prin simpla expunere la soare
Ce fac unii din plictiseală? Un piteștean și-a scrijelit numele pe zidurile Cetății Sarmizegetusa
Ce fac unii din plictiseală? Un piteștean și-a scrijelit numele pe zidurile Cetății Sarmizegetusa
Constantin Bălăceanu-Stolnici este invitat la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Constantin Bălăceanu-Stolnici este invitat la podcastul ALTCEVA cu Adrian Artene
Cum se vor vedea Perseidele în 2022?
Cum se vor vedea Perseidele în 2022?
Casa „Theodor Aman”, neoclasicism în formă pură (DOCUMENTAR)
Casa „Theodor Aman”, neoclasicism în formă pură (DOCUMENTAR)