Iată cum afectează dieta globală sănătatea omenirii, dar și pe cea a întregii planete

Dieta globală care include din ce în ce mai multe alimente ultraprocesate are un impact negativ asupra diversității speciilor de plante disponibile pentru consumul uman, dăunând în același timp sănătății umane și planetare.

Un articol științific despre acest subiect a fost publicat în BMJ Global Health.

• ESA intensifică cercetarea Pământului pe măsură ce viitorul agențiilor americane devine tot mai incert
• Un expert spune că modelele lingvistice mari nu vor fi niciodată cu adevărat inteligente

Experții avertizează că dieta globală din ce în ce mai nesănătoasă nu este dăunătoare doar pentru sănătatea umană în mod direct, ci provoacă daune mediului înconjurător.

Dieta globală este bazată pe alimente ultraprocesate

Alimentele ultraprocesate, cum ar fi gustările îndulcite sau sărate, băuturile răcoritoare, tăițeii instant, produsele din carne reconstituită, de pizza și pastele pre-preparate, biscuiții și produsele de cofetărie, sunt produse prin asamblarea de substanțe alimentare, în principal ingrediente de bază și aditivi „cosmetici” ( în special arome, culori și emulgatori) printr-o serie de procese industriale, scrie Medical Xpress.

Aceste produse stau la baza a ceea ce se numește „dieta globală” și devin dominante în aprovizionarea globală cu alimente, vânzările și consumul crescând în toate regiunile și aproape în toate țările. În prezent, consumul lor crește cel mai rapid în țările cu venituri medii-superioare și cu venituri medii-inferioare.

În consecință, modelele alimentare de la nivel mondial devin din ce în ce mai procesate și mai puțin diverse, având un impact asupra agrobiodiversității (varietatea și variabilitatea animalelor, plantelor și microorganismelor utilizate direct sau indirect pentru alimentație și agricultură).

Experții în nutriție din Brazilia, SUA și Australia au scris un articol după ce au investigat problema.

Conștientizarea impactului alimentelor ultraprocesate asupra planetei este mică

Ei au spus că efectele negative ale alimentelor ultraprocesate asupra sănătății umane au fost bine documentate, dar există încă o conștientizare scăzută a impactului lor dăunător asupra sănătății planetare, iar alimentele ultraprocesate lipsesc din planurile internaționale de dezvoltare.

Aceștia au avertizat că agrobiodiversitatea globală este în scădere, în special diversitatea genetică a plantelor folosite pentru consumul uman.

Peste 7.000 de specii de plante comestibile sunt folosite pentru hrana umană, dar mai puțin de 200 de specii au avut o producție semnificativă în 2014 și doar nouă culturi au reprezentat mai mult de 66% din greutatea totală a producției agricole.

Până la 90% din aportul de energie al umanității provine din doar 15 plante de cultură, iar peste patru miliarde de oameni se bazează pe doar trei dintre ele: orez, grâu și porumb.

Autorii au avertizat că o astfel de scădere a diversității biologice în sistemele alimentare perturbă și dăunează proceselor și ecosistemelor biosferice care susțin producția alimentară fiabilă și durabilă, reduce diversitatea dietei și creează o barieră în calea sistemelor alimentare sănătoase, rezistente și durabile.

Dieta globală este mai puțin diversificată și echilibrată

Experții au subliniat un studiu aflat în curs de desfășurare a 7.020 de alimente ultraprocesate vândute în principalele lanțuri de supermarketuri braziliene, care a constatat că cele cinci ingrediente principale ale lor includ substanțe alimentare derivate din trestie de zahăr (52,4%), lapte (29,2%), grâu (27,7%), porumb (10,7%) și soia (8,3%).

Ca urmare, dietele oamenilor sunt mai puțin diversificate, alimentele ultraprocesate înlocuind varietatea de alimente integrale necesare pentru o dietă echilibrată și sănătoasă.

Producția de alimente ultraprocesate a implicat o utilizare mai mare a ingredientelor extrase dintr-o mână de specii de plante cu randament ridicat (cum ar fi porumb, grâu, soia și culturi de semințe oleaginoase), ceea ce a însemnat că ingredientele de origine animală utilizate în multe alimente ultraprocesate erau adesea derivate de la animale închise hrănite cu aceleași culturi.

Degradarea mediului

Un alt factor de îngrijorare a fost acela că producția de alimente ultraprocesate a folosit cantități mari de pământ, apă, energie, erbicide și îngrășăminte, provocând degradarea mediului cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră și acumularea deșeurilor de ambalaje.

„Creșterea foarte rapidă a alimentelor ultraprocesate în alimentația umană va continua să pună presiune asupra diversității speciilor de plante disponibile pentru consumul uman”, au concluzionat autorii.

„Viitoarele forumuri globale privind sistemele alimentare, convențiile privind biodiversitatea și conferințele privind schimbările climatice trebuie să evidențieze distrugerea agrobiodiversității cauzată de alimentele ultraprocesate și să convină asupra politicilor și acțiunilor menite să încetinească și să inverseze acest dezastru”, au mai scris ei.

„Factorii politici relevanți de la toate nivelurile, cercetătorii, organizațiile profesionale și ale societății civile și grupurile de acțiune cetățenească trebuie să facă parte din acest proces”, au completat experții.

Vă recomandăm să citiți și:

Oceanele care se încălzesc sunt din ce în ce mai zgomotoase

Omenirea tocmai a produs cea mai mare creștere de emisii de CO2 înregistrată vreodată

Încălzirea globală și exploatarea terenurilor vor duce la incendii de vegetație mai extreme

Seiful Apocalipsei se deschide din nou. Ce semințe va primi de data aceasta?