Home » Știință » Gheața de pe Marte oferă noi indicii despre istoria climatică a Planetei Roșii

Gheața de pe Marte oferă noi indicii despre istoria climatică a Planetei Roșii

Publicat: 03.04.2022
Gheața de pe Marte oferă noi indicii despre istoria climatică a Planetei Roșii
Sursa foto: Shutterstock

Cunoașterea modului în care orbita și orientarea planetei Marte au influențat clima de-a lungul timpului poate ajuta oamenii de știință să descopere perioadele în care aceasta ar fi fost locuibilă.

Depozitele de gheață stratificată descoperite recent în craterele împrăștiate în emisfera sudică a planetei Marte oferă informații despre modul în care orientarea planetei a controlat clima sa în ultimii 4 milioane de ani, potrivit unui nou studiu.

Descoperirile îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă ce a controlat clima planetei Marte, ceea ce este esențial pentru a prezice momentul în care planeta ar fi putut fi locuibilă.

Cum s-a schimbat clima Planetei Roșii de-a lungul timpului?

Depozitele de gheață de pe Marte reflectă o combinație de temperatură, hidrologie și dinamică planetară, așa cum se întâmplă și pe Pământ. Înclinarea și orbita planetei au un impact asupra temperaturii și a luminii solare la suprafață, care influențează clima. Straturile de gheață mai groase și mai pure reflectă, în general, perioade reci cu mai multă acumulare de gheață, în timp ce straturile subțiri și prăfuite au fost probabil mai calde și mai puțin capabile să acumuleze gheață.

Noul studiu, publicat în jurnalul AGU Geophysical Research Letters, potrivește aceste straturi de gheață cu înclinarea axei planetei Marte și cu modul în care orbita eliptică a planetei se rotește în jurul Soarelui de-a lungul timpului.

Descoperirile oferă oamenilor de știință o perspectivă asupra modului în care clima lui Marte s-a schimbat de-a lungul timpului. Deși studiul se limitează la trecutul recent, stabilirea acestor relații între climă și orbită îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă și climatul marțian din trecut, ceea ce ar putea ajuta la identificarea perioadelor în care planeta ar fi putut fi locuită, potrivit EurekAlert.

„Marte este un laborator natural”

„A fost neașteptat cât de clar se potrivesc aceste modele cu ciclurile orbitale”, a declarat autorul principal al studiului, Michael Sori, cercetător planetar la Universitatea Purdue.

Anterior, oamenii de știință s-au concentrat asupra calotelor polare, care se întind pe sute de kilometri. Dar aceste depozite sunt vechi și este posibil să fi pierdut gheață în timp, pierzând detalii care sunt necesare pentru a stabili cu încredere conexiuni între orientarea și mișcarea planetei și clima sa.

Sori și colegii săi s-au orientat către movilele de gheață din cratere, cu o lățime de doar câteva zeci de kilometri, dar mult mai proaspete și mai puțin complicate. După ce au cercetat o mare parte din emisfera sudică, au identificat craterul Burroughs, cu o lățime de 74 de kilometri, care are straturi „excepțional de bine conservate”, vizibile din imaginile HiRISE ale NASA, a declarat Sori.

Cercetătorii au analizat grosimea și formele straturilor și au descoperit că acestea au avut modele izbitor de asemănătoare cu două dinamici orbitale marțiene importante, înclinarea axei lui Marte și precesiunea orbitală, în ultimii 4 până la 5 milioane de ani.

Noi indicii despre istoria planetei Marte

Descoperirile îmbunătățesc cercetările anterioare, care au folosit înregistrările climatice ale gheții polare de pe Marte pentru a stabili legături provizorii cu orbita. Gheața din crater, mai tânără și mai curată, păstrează înregistrări climatice mai puțin complicate, pe care cercetătorii le-au folosit pentru a corela schimbările climatice cu precesia și înclinarea orbitală cu un nivel ridicat de precizie.

Identificarea legăturilor dintre ciclurile orbitale și climă este importantă pentru înțelegerea atât a istoriei marțiene, cât și a dinamicii climatice complexe de pe Pământ. „Marte este un laborator natural pentru studierea controalelor orbitale asupra climei”, a declarat Sori.

În cele din urmă, a spus Sori, scopul este de a preleva probe de carote de gheață, așa cum fac oamenii de știință pe Pământ, dar roverele de pe Marte nu au încă această capacitate. În schimb, oamenii de știință pot folosi datele radarului de penetrare a solului pentru a „privi în interiorul” gheții. Astfel, metoda ar putea ajuta la viitoarele explorări ale gheții marțiene fără straturi vizibile la suprafață.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Roverul Curiosity al NASA a surprins în detaliu terenul ciudat de pe planeta Marte

Cercetătorii au aflat care este viteza sunetului pe Marte. Ascultă AICI sunetele de pe Planeta Roșie!

Roverul Perseverance a pornit într-o nouă aventură pe Marte. Ce va explora de această dată?

Misiunea europeană pe Marte, suspendată din cauza războiului din Ucraina

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Datele satelitare ar fi dezvăluit mormântul regelui viking Harald I al Danemarcei, cunoscut și ca Harald „Dinte Albastru”
Datele satelitare ar fi dezvăluit mormântul regelui viking Harald I al Danemarcei, cunoscut și ca Harald „Dinte Albastru”
Dezechilibrul energetic al Pământului ar putea deține cheia pentru prevenirea încălzirii globale
Dezechilibrul energetic al Pământului ar putea deține cheia pentru prevenirea încălzirii globale
Marius Tucă Show începe joi, 7 iulie, de la ora 20.00, live pe gandul.ro
Marius Tucă Show începe joi, 7 iulie, de la ora 20.00, live pe gandul.ro
Oamenii de știință au creat un ciment ecologic din alge
Oamenii de știință au creat un ciment ecologic din alge
Strămoșii porumbeilor sălbatici, găsiți pe insulele britanice și irlandeze
Strămoșii porumbeilor sălbatici, găsiți pe insulele britanice și irlandeze
Materialul magnetic care „îngheață” la căldură i-a surprins pe fizicieni
Materialul magnetic care „îngheață” la căldură i-a surprins pe fizicieni
Poluanții din sol pot dăuna inimii. Cât de mult ne afectează sănătatea?
Poluanții din sol pot dăuna inimii. Cât de mult ne afectează sănătatea?
Noi compuși care distrug leucemia, descoperiți de cercetători
Noi compuși care distrug leucemia, descoperiți de cercetători
Somnul declanșat de stres îi poate ajuta pe șoareci să facă față anxietății ulterioare
Somnul declanșat de stres îi poate ajuta pe șoareci să facă față anxietății ulterioare
Test de cultură generală. În ce oraș au fost executați soții Ceaușescu?
Test de cultură generală. În ce oraș au fost executați soții Ceaușescu?
Pământul ajunge în cel mai îndepărtat punct față de Soare. Va fi planeta noastră mai friguroasă?
Pământul ajunge în cel mai îndepărtat punct față de Soare. Va fi planeta noastră mai friguroasă?
Cea mai mare economie din Europa de Est se confruntă cu o criză a panourilor solare
Cea mai mare economie din Europa de Est se confruntă cu o criză a panourilor solare
Motivul pentru care Rolls-Royce a decis să ofere angajaților 2.000 de lire sterline
Motivul pentru care Rolls-Royce a decis să ofere angajaților 2.000 de lire sterline
Povestea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a cărei inaugurare a fost făcută chiar de rege, la 14 martie 1895 (DOCUMENTAR)
Povestea Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, a cărei inaugurare a fost făcută chiar de rege, la 14 martie ...
Piața berii, în scădere în România. Ce s-a întâmplat?
Piața berii, în scădere în România. Ce s-a întâmplat?
Ziua în care un savant francez a realizat primul vaccin antirabic din lume
Ziua în care un savant francez a realizat primul vaccin antirabic din lume
Doi activiști s-au lipit de o pictură veche de 200 de ani expusă la Galeria Națională din Londra
Doi activiști s-au lipit de o pictură veche de 200 de ani expusă la Galeria Națională din Londra
Primii rinoceri albi din ultimii 40 de ani într-un parc natural din Mozambic
Primii rinoceri albi din ultimii 40 de ani într-un parc natural din Mozambic