Home » Știință » Misterele asteroidului Bennu. Cum au dispărut craterele de impact de pe suprafața sa?

Misterele asteroidului Bennu. Cum au dispărut craterele de impact de pe suprafața sa?

Misterele asteroidului Bennu. Cum au dispărut craterele de impact de pe suprafața sa?
101955 Bennu, un asteroid din sistemul solar, este considerat potențial periculos pentru Pământ în viitor./ Credit foto: Shutterstock
Publicat: 17.04.2022

Suprafața asteroidului Bennu este presărată cu multe cratere. Dar, informațiile obținute de la misiunea NASA OSIRIS-REx arată că, în realitate, multe dintre aceste cratere lipsesc. Descoperirile sugerează că unele procese geologice neașteptate au loc pe bolovanul spațial de jumătate de kilometru în diametru, care recent a fost vizitat de o sondă spațială americană.

Naveta spațială OSIRIS-REx a NASA a petrecut aproape doi ani și jumătate – între 2018 și 2021 – studiind asteroidul Bennu, care se află localizat destul de aproape de Pământ. Chiar dacă sonda nu va trimite înapoi pe planetă mostre din asteroid până cel mai devreme anul viitor, cercetătorii au analizat deja mii de imagini și date adunate din spațiu.

Cantitatea de date și de informații colectate, face din Bennu unul dintre cele mai studiate și explorate corpuri cerești din Sistemul Solar, conform spuselor lui Edward „Beau” Bierhaus, cercetător spațial la Lockheed Martin și autor principal al unui studiu recent despre acest corp ceresc. Studiul respectiv a fost publicat în Nature Geoscience.

Mii de date și imagini adunate din spațiu

„Am adunat mii și mii de imagini și miliarde de măsurători în sistem LIDAR care ne oferă forma topografică a asteroidului”, a mai spus Bierhaus. „Acum ne aflăm în posesia celei mai detaliate hărți topografice a oricărui corp din Sistemul Solar”. Bierhaus și colegii acestuia au petrecut luni de zile analizând aceste imagini cu scopul de a afla modul de formare al craterelor de pe asteroid, dar ceea ce au descoperit a fost surprinzător.

Asteroidul cu o lățime de 484 de metri este marcat cu cratere – cercetătorii au descoperit aproximativ 1500 – cu dimensiuni de la un metru la 200 de metri. Dar mai apoi au fost comparate aceste numere cu datele despre frecvența și intensitatea de formare a craterelor înregistrate pe Pământ, Lună sau alte corpuri cerești, indică Space.

Credit Foto: NASA, GSFC, U. Arizona

Aceste calcule au arătat că cercetătorii ar fi trebuit să fi identificat mult mai multe astfel de urme de impact. „Din punct de vedre statistic, ne-am fi așteptat să vedem mult mai multe cratere mici”, a adăugat Bierhaus. „Dar acestea nu erau prezente pe suprafața asteroidului”.

Craterele lipsă de pe asteroidul Bennu

Cercetătorii își bazează înțelegerea cu privire la formarea craterelor ca urmare a impactului pe observațiile suprafețelor planetelor stâncoase, precum Marte, Mercur sau Luna. În lipsa unei atmosfere corespunzătoare și fără activități vulcanice, aceste planete sterpe păstrează înregistrări fidele ale loviturilor trecute. Dar când vine vorba de Bennu, lucrurile par să urmeze o altă logică.

Bierhaus a spus că ceea ce au descoperit cercetătorii pe Bennu este cumva similar cu ceea ce naveta spațială japoneză Haybusa a descoperit pe asteroidul Itokawa, în 2005. Asteroidul, cumva mai mic decât Bennu, nu prezenta multe cratere. „Credem că absența craterelor de mici dimensiuni are este cumva legată de caracteristicile suprafeței asteroidului”, mai spune Bierhaus. „Este extrem de accidentată, acoperită cu bolovani și foarte diferită de cea de pe Lună sau Marte”.

Bennu este ceea ce oamenii de știință numesc asteroid „grămadă de moloz”, decât să fie un bloc compact de rocă, asteroidul este o adunătură de bolovani, pietricele și nisip, toate produse în urma coliziunilor anterioare și care sunt ținute împreună de gravitație. Această structură, spune Bierhaus, absoarbe multe dintre ciocniri, în special dacă sunt de mică intensitate, fără a păstra nici măcar o urmă.

Apărare Planetară

„Atunci când un corp intră în contact cu Bennu, energia impactului nu este transmisă eficient în masa generală a asteroidului”, adaugă cercetătorul. „Poate să fie absorbită integral de unul dintre bolovani. Nu îi este permisă propagarea spre restul suprafeței și astfel să formeze un crater”.

Înțelegerea modului în care această grămadă de bolovani se comportă în timpul unui impact este interesantă nu doar pentru oamenii de știință. Cercetătorii cred că cea mai mare parte a corpurilor din apropierea Pământului, cu posibilă traiectorie de coliziune cu planeta, sunt de acest gen.

Credit Foto: NASA’s GSFC, U. Arizona, OSIRIS-REx Lockheed Martin

Dacă într-o zi un asteroid de mari dimensiuni s-ar afla pe un curs de coliziune cu Pământul, umanitatea va trebui să trimită un alt corp de impact pe direcția respectivă, în încercarea de a evita coliziunea. Dar acest proces ar fi unul extrem de complicat. „Abilitatea noastră de a face așa ceva este condiționată de înțelegerea modului în care aceste corpuri sunt construite, a modului în care sunt legate împreună și a modului în care acestea răspund la evenimentele cu generare de energie”, comentează Bierhaus.

„Prin studierea acestui gen de asteroizi, nu doar că obținem informații cu privire la istoria și evoluția Sistemului Solar, dar și date privitoare la potențialul nostru de a apăra planeta”.

Cea mai tânără suprafață din Sistemul Solar

Surprizele pe care le-a oferit Bennu nu s-au oprit aici. Atunci când au fost analizate caracteristicile și distribuția craterelor asteroidului, cercetătorii au descoperit că, spre deosebire de Lună, Bennu nu păstrează prea multe urme ale întâlnirilor anterioare. În medie, urmele evenimentelor trecute sunt șterse la fiecare câteva milioane de ani și în vreme ce asteroidul în sine poate avea câteva miliarde de ani, își schimbă constant suprafața.

„În baza observării craterelor, se poate estima vârsta medie a suprafeței”, arată cercetătorul. „În cazul lui Bennu, vârsta este una de aproximativ două milioane de ani, ceea ce este incredibil. Este una dintre cele mai tinere suprafețe pe care le-am văzut în Sistemul Solar”. Descoperirile pun la îndoială unele dintre presupunerile anterioare cu privire la viața asteroizilor. Pe aceste corpuri „moarte” din punct de vedere geologic, lipsite de activitate vulcanică și atmosferă care să genereze fenomene meteorologice, este clar că alte fenomene sunt implicate.

„Credeam că aveam unele informații care să ne conducă la o înțelegere rudimentară a modului de manifestare al craterelor de impact”, adaugă Bierhaus. „Dar este surprinzător să te uiți la Bennu și să descoperi un nou complex de fenomene care nu au fost luate în calcul anterior”.

Vă mai recomandăm și: 

O anomalie magnetică din New Mexico dezvăluie o semnătură invizibilă a impactului unui meteorit

Asteroidul Ryugu, o rămășiță a unei comete dispărute? Oamenii de știință au aflat răspunsul

Un asteroid a fost detectat cu doar două ore înainte de intrarea în atmosfera Pământului. De ce este totuși o veste bună?

Cele șapte lumi din Sistemul Solar în care ar putea exista viață

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Prețurile la biletele de avion ajung la cote maxime
Prețurile la biletele de avion ajung la cote maxime
Cum votăm la alegerile din 9 iunie? Cinci ștampile, cinci buletine de vot
Cum votăm la alegerile din 9 iunie? Cinci ștampile, cinci buletine de vot
Irlanda a recunoscut oficial Palestina ca stat suveran și independent
Irlanda a recunoscut oficial Palestina ca stat suveran și independent
300 de milioane de copii sunt victime ale abuzului sexual în fiecare an pe Internet
300 de milioane de copii sunt victime ale abuzului sexual în fiecare an pe Internet
Roxelana, sclava prizonieră care a devenit soția lui Suleiman I. Kösem Sultan, femeia cu cel mai înalt rang din istoria Otomană
Roxelana, sclava prizonieră care a devenit soția lui Suleiman I. Kösem Sultan, femeia cu cel mai înalt rang din istoria ...
Shuntaro Hida, ochii care au văzut bomba atomică lovind Hiroshima. Ziua în care Soarele a dispărut de pe cer
Shuntaro Hida, ochii care au văzut bomba atomică lovind Hiroshima. Ziua în care Soarele a dispărut de pe cer
Demi Moore, actrița care a primit o Propunere Indecentă. „Oamenii nu pot fi decât atât de buni pe cât sunt, indiferent cât de mult te iubesc”
Demi Moore, actrița care a primit o Propunere Indecentă. „Oamenii nu pot fi decât atât de buni pe cât sunt, indiferent ...
Un studiu unic la nivel mondial arată că poluarea aerului crește riscul de demență
Un studiu unic la nivel mondial arată că poluarea aerului crește riscul de demență
Munca în grădină, mai ales la oraș, are mari beneficii pentru sănătate, arată un studiu
Munca în grădină, mai ales la oraș, are mari beneficii pentru sănătate, arată un studiu
Test de cultură generală. Care țară produce cel mai mult petrol?
Test de cultură generală. Care țară produce cel mai mult petrol?
Cercurile radio ciudate din Univers, un fenomen care nedumerește astronomii
Cercurile radio ciudate din Univers, un fenomen care nedumerește astronomii
Meteorologii au anunțat când începe vară autentică
Meteorologii au anunțat când începe vară autentică
De ce nu vrea Rafael Nadal ceremonie de adio la Roland Garros 2024?
De ce nu vrea Rafael Nadal ceremonie de adio la Roland Garros 2024?
Ce comandă românii la restaurant și care este desertul preferat?
Ce comandă românii la restaurant și care este desertul preferat?
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Da Vinci în acest tablou
Au avut nevoie de 22 de ani pentru a-l restaura. Semnificaţiile incredibile ascunse de Da Vinci în acest tablou
Care este „cel mai stresant aeroport” european? A pierdut 34.000 de bagaje într-un singur an
Care este „cel mai stresant aeroport” european? A pierdut 34.000 de bagaje într-un singur an
Oboseala mintală, boala societății moderne
Oboseala mintală, boala societății moderne
Cercetătorii au găsit microplastice în cheagurile de sânge din inimă, creier și picioare
Cercetătorii au găsit microplastice în cheagurile de sânge din inimă, creier și picioare