Home » Știință » Suprafața planetei Mercur este acoperită cu diamante. Care este cauza acestui fenomen?

Suprafața planetei Mercur este acoperită cu diamante. Care este cauza acestui fenomen?

Suprafața planetei Mercur este acoperită cu diamante. Care este cauza acestui fenomen?
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 02.05.2022

Diamantele pot fi împrăștiate pe suprafața planetei aflate pe orbita cea mai apropiată de Soarele nostru. Acele diamante ar fi putut fi create de rocile spațiale care au lovit Mercur de miliarde de ani.

Istoria îndelungată a planetei poartă urmele impactului meteoriților, cometelor și asteroizilor, iar crusta craterelor stă dovadă pentru acest lucru. În prezent, modelarea pe calculator indică faptul că acele ciocniri ar fi putut avea și alte efecte. Impactul cu meteoriții ar fi putut transforma o treime din crusta lui Mercur în diamant, indică Science News for Students.

Cercetătorul planetar Kevin Cannon a publicat descoperirile făcute în data de 10 martie.  Cannon lucrează la Facultatea Minieră din Golden, Colorado. Acesta și-a prezentat descoperirile în cadrul Conferinței de Științe Planetare și Lunare din Woodlands, Texas.

Diamantele sunt eterne

Diamantele sunt rețele cristaline de atomi de carbon. Acești atomi sunt legați împreună sub efectul temperaturilor extreme și a presiunii. Pe Pământ, diamantele se cristalizează la aproximativ 150 de kilometrii sub pământ. Pietrele prețioase își fac apoi drum spre suprafață în timpul erupțiilor vulcanice.

Dar și impactul meteoric poate duce la formarea diamantelor. Acele ciocniri creează o căldură foarte mare și presiunea necesară pentru a transforma carbonul în diamant, explică Cannon. Având în vedere aceste aspecte, cercetătorul s-a orientat asupra suprafeței planetei Mercur. Studiile arată că aceasta conține fragmente de grafit.

Acest mineral este compus din carbon. „Credem că atunci când Mercur s-a format, avea un ocean de magmă”, indică Cannon. „Grafitul s-a cristalizat din magmă”. Impactul meteoriților de crusta lui Mercur ar fi putut mai târziu transforma grafitul în diamant.

O planetă acoperită cu diamante

Cannon se întreabă ce cantitate de diamant s-ar fi putut forma în acest fel. Pentru a afla, acesta s-a folosit de calculatoare pentru a crea un model al celor 4,5 miliarde de ani de impacturi meteorice asupra crustei planetei. Dacă Mercur ar fi fost acoperită de grafit dens de 300 de metri, impactul ar fi creat undeva la 16 cvadrilioane de tine de diamante – adică un 16 urmat de 15 zerouri. O astfel de cantitate ar însuma de 16 ori cantitatea de diamante estimată a exista pe Pământ.

Simone Marchi este un cercetător planetar, dar care nu a luat parte la acest studiu. Acesta a lucrat la Institutul Sud-Vestic de Cercetare din Boulder, Colorado. „Nu există nici un motiv pentru care diamantele să nu poată fi produse în acest fel”, spune aceasta. Dar povestea este alta atunci când vine vorba despre câte diamante ar fi supraviețuit. Unele dintre aceste pietre prețioase au fost cel mai probabil distruse de impacturile ulterioare. 

Strălucirea celei mai mici planete din Sistemul Solar

Cannon este de acord. Dar acesta mai crede că pierderile ar fi fost „foarte limitate”. Acest lucru s-ar datori punctului de topire foarte ridicat al diamantelor. Este vorba de temperaturi de peste 4000 de grade Celsius. Modelările computerizate viitoare vor putea include și variabile precum topirea diamantelor, completează Cannon. Acest fapt ar putea duce la o reevaluare a cantității totale estimate de diamante de pe Mercur. 

Misiunile spațiale ar putea și ele să caute diamante pe Mercur. O astfel de oportunitate ar putea veni în 2025. Naveta spațială BepiColombo, construită de Europa și Japonia va ajunge pe Mercur în 2022. Sonda spațială ar putea căuta lumina infraroșie emisă de diamante, este de părere Cannon. Acest lucru ar putea dezvălui cât de strălucitoare este în realitate cea mai mică planetă din Sistemul Solar.

Vă mai recomandăm și:  

Praful spațial, cometele și asteroizii, „vinovați” de apa existentă pe planeta Mercur

Diamantul Enigma, de 555 de carate, va fi scos la licitație. Cât valorează nestemata?

Naveta Psyche va porni spre asteroidul cu același nume. Ce planuri are NASA?

O navetă spațială dezvoltată de Uniunea Sovietică, oferită la schimb pentru un craniu uman

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Cea mai veche vomă fosilizată dezvăluie victimele unei vânători vechi de 290 de milioane de ani
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua Zeelandă
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
FBI concediază agenți care lucrau la anchete ce-l vizau pe Donald Trump
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Giganții americani de Inteligență Artificială acuză China de furt
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)