Home » Știință » Suprafața planetei Mercur este acoperită cu diamante. Care este cauza acestui fenomen?

Suprafața planetei Mercur este acoperită cu diamante. Care este cauza acestui fenomen?

Suprafața planetei Mercur este acoperită cu diamante. Care este cauza acestui fenomen?
Credit foto: Shutterstock
Publicat: 02.05.2022

Diamantele pot fi împrăștiate pe suprafața planetei aflate pe orbita cea mai apropiată de Soarele nostru. Acele diamante ar fi putut fi create de rocile spațiale care au lovit Mercur de miliarde de ani.

Istoria îndelungată a planetei poartă urmele impactului meteoriților, cometelor și asteroizilor, iar crusta craterelor stă dovadă pentru acest lucru. În prezent, modelarea pe calculator indică faptul că acele ciocniri ar fi putut avea și alte efecte. Impactul cu meteoriții ar fi putut transforma o treime din crusta lui Mercur în diamant, indică Science News for Students.

Cercetătorul planetar Kevin Cannon a publicat descoperirile făcute în data de 10 martie.  Cannon lucrează la Facultatea Minieră din Golden, Colorado. Acesta și-a prezentat descoperirile în cadrul Conferinței de Științe Planetare și Lunare din Woodlands, Texas.

Diamantele sunt eterne

Diamantele sunt rețele cristaline de atomi de carbon. Acești atomi sunt legați împreună sub efectul temperaturilor extreme și a presiunii. Pe Pământ, diamantele se cristalizează la aproximativ 150 de kilometrii sub pământ. Pietrele prețioase își fac apoi drum spre suprafață în timpul erupțiilor vulcanice.

Dar și impactul meteoric poate duce la formarea diamantelor. Acele ciocniri creează o căldură foarte mare și presiunea necesară pentru a transforma carbonul în diamant, explică Cannon. Având în vedere aceste aspecte, cercetătorul s-a orientat asupra suprafeței planetei Mercur. Studiile arată că aceasta conține fragmente de grafit.

Acest mineral este compus din carbon. „Credem că atunci când Mercur s-a format, avea un ocean de magmă”, indică Cannon. „Grafitul s-a cristalizat din magmă”. Impactul meteoriților de crusta lui Mercur ar fi putut mai târziu transforma grafitul în diamant.

O planetă acoperită cu diamante

Cannon se întreabă ce cantitate de diamant s-ar fi putut forma în acest fel. Pentru a afla, acesta s-a folosit de calculatoare pentru a crea un model al celor 4,5 miliarde de ani de impacturi meteorice asupra crustei planetei. Dacă Mercur ar fi fost acoperită de grafit dens de 300 de metri, impactul ar fi creat undeva la 16 cvadrilioane de tine de diamante – adică un 16 urmat de 15 zerouri. O astfel de cantitate ar însuma de 16 ori cantitatea de diamante estimată a exista pe Pământ.

Simone Marchi este un cercetător planetar, dar care nu a luat parte la acest studiu. Acesta a lucrat la Institutul Sud-Vestic de Cercetare din Boulder, Colorado. „Nu există nici un motiv pentru care diamantele să nu poată fi produse în acest fel”, spune aceasta. Dar povestea este alta atunci când vine vorba despre câte diamante ar fi supraviețuit. Unele dintre aceste pietre prețioase au fost cel mai probabil distruse de impacturile ulterioare. 

Strălucirea celei mai mici planete din Sistemul Solar

Cannon este de acord. Dar acesta mai crede că pierderile ar fi fost „foarte limitate”. Acest lucru s-ar datori punctului de topire foarte ridicat al diamantelor. Este vorba de temperaturi de peste 4000 de grade Celsius. Modelările computerizate viitoare vor putea include și variabile precum topirea diamantelor, completează Cannon. Acest fapt ar putea duce la o reevaluare a cantității totale estimate de diamante de pe Mercur. 

Misiunile spațiale ar putea și ele să caute diamante pe Mercur. O astfel de oportunitate ar putea veni în 2025. Naveta spațială BepiColombo, construită de Europa și Japonia va ajunge pe Mercur în 2022. Sonda spațială ar putea căuta lumina infraroșie emisă de diamante, este de părere Cannon. Acest lucru ar putea dezvălui cât de strălucitoare este în realitate cea mai mică planetă din Sistemul Solar.

Vă mai recomandăm și:  

Praful spațial, cometele și asteroizii, „vinovați” de apa existentă pe planeta Mercur

Diamantul Enigma, de 555 de carate, va fi scos la licitație. Cât valorează nestemata?

Naveta Psyche va porni spre asteroidul cu același nume. Ce planuri are NASA?

O navetă spațială dezvoltată de Uniunea Sovietică, oferită la schimb pentru un craniu uman

Vlad Constantin Voinea
Vlad Constantin Voinea
Vlad a făcut parte din echipa site-ului Descoperă.ro între februarie și august 2022, fiind pasionat de subiecte asociate cu știința, tehnologia, istoria și geopolitica. Vlad este specializat în managementul crizelor si prevenirea conflictelor, fiind absolvent al Universității Naționale ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă