Home » Știință » Sunetul reduce durerea, cel puțin în cazul șoarecilor, au descoperit cercetătorii

Sunetul reduce durerea, cel puțin în cazul șoarecilor, au descoperit cercetătorii

Publicat: 11.07.2022

O echipă internațională de oameni de știință a identificat mecanismele neuronale prin care sunetul reduce durerea șoarecilor.

Descoperirile, care ar putea ajuta dezvoltarea unor metode mai sigure de tratare a durerii, au fost publicate în revista Science.

Studiul a fost condus de cercetători de la Institutul Național de Cercetări Stomatologice și Craniofaciale (NIDCR), din SUA; Universitatea de Știință și Tehnologie din China, Hefei; și Universitatea Medicală Anhui, Hefei, China. NIDCR face parte din Institutul Național de Sănătate din SUA.

„Avem nevoie de metode mai eficiente de gestionare a durerii acute și cronice și asta începe cu o mai bună înțelegere a proceselor neuronale de bază care reglează durerea”, a spus directorul NIDCR, dr. Rena D’Souza.

„Prin descoperirea circuitelor prin care sunetul reduce durerea șoarecilor, acest studiu adaugă cunoștințe esențiale care ar putea ajuta în cele din urmă la crearea de noi abordări pentru terapia durerii”, a continuat ea.

Deși efectul era cunoscut, nu se știa mecanismul prin care sunetul reduce durerea

Datând din anul 1960, studiile efectuate pe oameni au arătat că muzica și alte tipuri de sunet pot ajuta la ameliorarea durerii acute și cronice, inclusiv durerea de la operațiile dentare și medicale, de la travaliu și naștere, dar și de șa cancer. Cu toate acestea, modul în care creierul produce această reducere a durerii, sau analgezie, a fost mai puțin clar.

„Studiile de imagistică a creierului uman au implicat anumite zone ale creierului în analgezia indusă de muzică, dar acestea sunt doar asocieri. La animale, putem explora și manipula mai pe deplin circuitele pentru a identifica substraturile neuronale implicate”, a spus dr. Yuanyuan (Kevin) Liu, de la NIDCR.

Nu contează tipul de sunet

Cercetătorii au expus mai întâi niște șoareci cu labele inflamate la trei tipuri de sunet: o piesă plăcută de muzică clasică, o rearanjare neplăcută a aceleiași piese și zgomot alb.

În mod surprinzător, toate cele trei tipuri de sunet, când sunt redate la o intensitate scăzută în raport cu zgomotul de fond (aproximativ la nivelul unei șoapte) au redus sensibilitatea șoarecilor la durere. Intensitățile mai mari ale acelorași sunete nu au avut niciun efect asupra răspunsurilor la durere ale animalelor, notează Medical Xpress.

„Am fost cu adevărat surprinși de faptul că este mai importantă intensitatea sunetului și nu categoria sau plăcerea percepută a sunetului”, a spus Liu.

Semnalul cerebral responsabil de analgezie

Pentru a explora circuitele cerebrale care stau la baza acestui efect, cercetătorii au folosit virusuri neinfecțioase cuplate cu proteine fluorescente pentru a urmări conexiunile dintre regiunile creierului.

Oamenii de știință au identificat o rută de la cortexul auditiv, care primește și procesează informații despre sunet, până la talamus, care acționează ca o stație de releu pentru semnalele senzoriale, inclusiv durerea, primite de la corp. La șoarecii care se mișcă liber, zgomotul alb de intensitate scăzută a redus activitatea neuronilor la capătul receptor al căii din talamus.

În absența sunetului, suprimarea căii cu tehnici bazate pe lumină și molecule mici a imitat efectele de atenuare a durerii avute de zgomotul de intensitate scăzută, în timp ce eliberarea căii a restabilit sensibilitatea animalelor la durere.

Descoperirea faptului că sunetul reduce durerea poate duce la tratamente mai bune

Liu a spus că nu este clar dacă procese similare ale creierului sunt implicate la oameni sau dacă alte aspecte ale sunetului, cum ar fi armonia sau plăcerea percepută, sunt importante pentru ameliorarea durerii.

„Nu știm dacă muzica umană înseamnă ceva pentru rozătoare, dar are multe semnificații diferite pentru oameni; avem o mulțime de componente emoționale”, a spus el.

Rezultatele le-ar putea oferi oamenilor de știință un punct de plecare pentru studii care să determine dacă descoperirile din cadrul animalelor li se aplică oamenilor și, în cele din urmă, ar putea ajuta dezvoltarea unor alternative mai sigure la opioide pentru tratarea durerii.

Vă recomandăm să citiți și:

Specialiștii au „vindecat” un atac de cord prin regenerarea celulelor musculare

Un ucigaș străvechi devine rapid rezistent la antibiotice, avertizează oamenii de știință

Statul într-un picior timp de 10 secunde îți poate arăta riscul de deces

Cercetătorii au identificat o proteină cheie pentru inhibarea multiplicării virusului gripal

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Băuturile energizante ascund un risc de 11 ori mai mare de stop cardiac
Băuturile energizante ascund un risc de 11 ori mai mare de stop cardiac
Cum știe părul unde trebuie să crească? Noi experimente au elucidat misterul
Cum știe părul unde trebuie să crească? Noi experimente au elucidat misterul
Oamenii de știință au descoperit ADN-ul unui virus mortal în manuscrise vechi de 1.000 de ani. Cum a ajuns acolo?
Oamenii de știință au descoperit ADN-ul unui virus mortal în manuscrise vechi de 1.000 de ani. Cum a ajuns acolo?
Astronomii au descoperit un sistem stelar rar care emite semnale radio la fiecare opt minute
Astronomii au descoperit un sistem stelar rar care emite semnale radio la fiecare opt minute
„Acceptăm sau nu acceptăm?”. Propunerea făcută de SUA președintelui ucrainean Volodimir Zelenski
„Acceptăm sau nu acceptăm?”. Propunerea făcută de SUA președintelui ucrainean Volodimir Zelenski
Motivul halucinant pentru care o companie nu și-a mai plătit angajații din octombrie
Motivul halucinant pentru care o companie nu și-a mai plătit angajații din octombrie
Iarna își intră în drepturi. Unde a nins până acum în România?
Iarna își intră în drepturi. Unde a nins până acum în România?
Donald Trump s-ar putea întâlni cu Xi Jinping și Vladimir Putin la summitul APEC
Donald Trump s-ar putea întâlni cu Xi Jinping și Vladimir Putin la summitul APEC
Victorie definitivă pentru România în procesul privind Roșia Montană
Victorie definitivă pentru România în procesul privind Roșia Montană
Cum au ajuns milioane de euro într-o pădure din Ungaria și care este legătura cu Viktor Orban?
Cum au ajuns milioane de euro într-o pădure din Ungaria și care este legătura cu Viktor Orban?
Amendă de peste 800 de milioane de euro pentru Meta. Anunțul făcut de autoritățile italiene
Amendă de peste 800 de milioane de euro pentru Meta. Anunțul făcut de autoritățile italiene
Planeta Marte ar putea fi încă activă din punct de vedere vulcanic. Ce indică noi scurgeri misterioase de gaz?
Planeta Marte ar putea fi încă activă din punct de vedere vulcanic. Ce indică noi scurgeri misterioase de gaz?
Aceste figurine din lut vechi de 15.000 de ani ar fi putut fi create de copii pentru a învăța despre lume
Aceste figurine din lut vechi de 15.000 de ani ar fi putut fi create de copii pentru a învăța despre lume
Universul ar putea fi de două ori mai vechi decât am crezut, susține o nouă teorie radicală
Universul ar putea fi de două ori mai vechi decât am crezut, susține o nouă teorie radicală
Oamenii de știință au descoperit ceva neașteptat la 90 de kilometri sub Pământ
Oamenii de știință au descoperit ceva neașteptat la 90 de kilometri sub Pământ
Marcus Aurelius nu voia să se trezească dimineața! Cum se certa singur împăratul Romei ca să se dea jos din pat (P)
Marcus Aurelius nu voia să se trezească dimineața! Cum se certa singur împăratul Romei ca să se dea jos din pat (P)
O balenă cu nările pe aceeași parte a capului înota în oceane acum 6 milioane de ani
O balenă cu nările pe aceeași parte a capului înota în oceane acum 6 milioane de ani
O fosilă de bufniță ne-ar putea dezvălui momentul în care acești vânători silențioși au devenit nocturni
O fosilă de bufniță ne-ar putea dezvălui momentul în care acești vânători silențioși au devenit nocturni