Home » Știință » Cum apare prostia? Marele scriitor care a murit înainte să finalizeze „enciclopedia prostiei”

Cum apare prostia? Marele scriitor care a murit înainte să finalizeze „enciclopedia prostiei”

Publicat: 01.07.2023

Poate că, în tot acest timp, oamenii de știință au căutat ce anume stă la baza inteligenței într-un mod cu totul greșit.

În loc să caute regiunile genetice responsabile pentru IQ-ul crescut al unei persoane, poate că savanții ar fi trebuit să caute exact opusul, anume originile prostiei. Ar putea fi o ipoteză provocatoare, relatează Smithsonian.

„Pe de-o parte, mutațiile apărute în timpul evoluției umane ce conferă o inteligență mai crescută (printr-un anumit mecanism) vor fi selectate și corectate în populație. Mutațiile care scad inteligența ar putea fi non-specifice, diverse și mult mai idiosincrasice. Ideea este că, deși toți purtăm sute de mutații dăunătoare, unii dintre noi poartă mai multe decât alții, ori altele cu mai multe efecte adverse. Asta înseamnă că mutațiile ce afectează inteligența unei persoane pot fi complet diferite de cele care afectează altă persoană – adică nu vor exista gene pentru inteligență”, consideră dr. Kevin Mitchell, profesor de genetică și neuroștiințe la Trinity College Dublin din Irlanda.

„Toți purtăm numeroase mutații ce pot afecta inteligența”

Cu alte cuvinte, omenirea a evoluat un punct de referință pentru inteligență, însă mutațiile aleatorii pot influența un individ să fie de o parte sau de alta a liniei de curbură.

„Toți purtăm numeroase mutații ce pot afecta inteligența, negativ și în mare parte într-un mod non-specific, însă povara totală stabilește cât de departe ne situăm de arhetipul Homo platonis”, a adăugat Mitchell.

Dacă ar fi să urmăm această logică, întrebarea „Ce IQ ai?” ar putea fi înlocuită cu „Care este încărcătură ta de mutații?”. Momentan, astfel de idei rămân doar cugetări speculative ale unei minți lipsite de mutații.

Flaubert spunea că „prostia umană este fără limite”

„Pământul are limitările sale, însă prostia umană este fără limite”, ar fi spus cândva Gustave Flaubert.

Scriitorul vedea dovezi ale prostiei peste tot, de la bârfa celor din clasa de mijloc și până la prelegerile academicienilor. Nici Voltaire nu i-a scăpat din vedere! Consumat de această obsesie, Flaubert și-a dedicat ultimii ani colecționării a mii de exemple pentru un fel de enciclopedie a prostiei. Romancierul francez a murit înainte să-și finalizeze opera, iar unii chiar au atribuit moartea sa subită, la vârsta de 58 de ani, frustrării de pe urma cercetării prostiei.

Numeroși factori vor stabili unde anume te situezi pe scara IQ. Cel mai probabil, o treime din variația din inteligența noastră poate fi pusă pe seama mediului în care creștem – nutriție și educație, spre exemplu. Genele, pe de altă parte, contribuie cu mai bine de 40% la diferențele dintre oameni, potrivit NewScientist.

Inteligența depinde de mutații genetice, dar și de mediu

Gerald Crabtree de la Universitatea Stanford din California, SUA subliniază că inteligența noastră depinde de aproximativ 2000 până la 5000 de mutații genetice aflate în continuă schimbare. În trecutul îndepărtat, oamenii cu mutații ce le încetineau inteligența nu ar fi putut supraviețui suficient de mult încât să le transmită mai departe.

Totuși, Crabtree sugerează că, pe măsură societățile umane au devenit mai colaborative, „cei săraci cu duhul” au profitat și au putut să fie „purtați în spate” de cei cu un intelect mai crescut.

În orice caz, astfel de teorii despre evoluția inteligenței ar putea necesita o actualizare radicală în lumea actuală, fapt pentru care mulți au speculat că există mai multe dimensiuni în gândirea umană decât poate măsura coeficientul de inteligență.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O fată de 11 ani are un IQ mai mare decât Albert Einstein și Stephen Hawking

IQ-ul americanilor a scăzut pentru prima dată în acest secol

Expunerea la plumb cauzată de gazele de eșapament a redus IQ-ul la jumătate dintre americani

Test de cultură generală. Ce IQ avea Stephen Hawking?

Ioana Scholler
Ioana Scholler
Ioana s-a alăturat echipei DESCOPERĂ.ro în 2020, fiind atrasă de subiecte ce țin de știință, istorie și natură. Ioana și-a finalizat studiile de licență în Manchester, Marea Britanie, acolo unde a studiat Jurnalism Multimedia, și studiile de masterat în Media, Comunicare Publică și ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Cartierele mai bogate au mai mulți copaci și, prin urmare, mai multă umbră vara, arată un nou studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Îndulcitorii artificiali pot provoca un declin cognitiv mai rapid, indică un studiu
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Test de cultură generală. Ce alt drog a mai creat inventatorul aspirinei?
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Invențiile invizibile fără de care lumea modernă s-ar opri: de la GPS la fibra optică
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
Pățania unui român care a întâlnit un alt român la bordul unui avion
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
De ce experiență a avut parte un bărbat care a plătit 14.000 dolari pentru un zbor la clasa întâi
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record
O nouă tehnică de terapie neinvazivă poate trata depresia într-un timp record